Fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu avertizează că mult blamata taxă clawback este singura metodă prin care statul român a ţinut sub control cheltuielile pe medicamente, iar aceasta aduce la bugetul de stat peste 80 milioane de euro pe trimestru, spunând că s-a întâmplat ceea ce a prevăzut - distribuitorii de medicamente au folosit criza imunoglubulinei pentru a obţine de la Ministerul Sănătăţii ceea ce îşi doresc, şi anume exceptarea de la taxa clawback.
Într-un mesaj postat, vineri, pe Facebook, Vlad Voiculescu aminteşte despre cazul femeii care a murit la Alba Iulia din cauza lipsei imunoglubulinei şi despre reacţia Guvernului, respectiv a Ministerului Sănătăţii.
"Marţi, premierul Tudose convoca şefii autorităţilor din sănătate şi producătorii de imunoglobuline pentru a rezolva criza. Spuneam atunci (MARŢI) că distribuitorii vor folosi această criză pentru a obţine ceea ce-şi doreşte orice companie pharma, şi anume exceptarea de la taxa clawback. O zi mai târziu (MIERCURI), se întâmpla exact ce am spus. Atenţionam atunci că asta va deschide cutia pandorei! Iarăşi, o zi mai târziu (JOI), se întâmpla exact ce am spus. Reprezentanţii pharma (cu toţii!) erau la Ministerul Sănătăţii cerând şi obţinând nici mai mult decât mai puţin decât revizuirea taxei clawback pentru toate medicamentele", afirmă Vlad Voiculescu.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
El spune că mult blamata taxă clawback este singura metodă prin care statul român a ţinut cheltuielile pe medicamente sub control şi că aceasta aduce la bugetul de stat peste 80 de milioane de euro pe trimestru. Referindu-se la mijloacele de combatere a dispariţiei medicamentelor de pe piaţă, fostul ministru al Sănătăţii afirmă că legislaţia implementată anul trecut prevedea măsuri pentru preţ diferenţiat pentru medicamentele esenţiale (inclusiv imunoglobuline), monitorizarea stocurilor, raportarea lipselorşi limitarea exporturilor paralele.
Vlad Voiculescu mai susţine că acum politica medicamentului este făcută de către reprezentanţii incompetenţi ai Guvernului, care prin măsurile luate au creat dezastrul de acum, reprezentanţii pharma, cu o miză legitimă de a-şi creşte profiturile cu circa 360 de milioane de euro anual şi foşti reprezentanţi ai intereselor industriei (până acum o lună), care iau acum decizii în numele statului - preşedintele CNAS, Laurenţiu Mihai, fost director al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.
Ministerul Sănătăţii (MS) a anunţat joi că ministrul Florian Bodog s-a întâlnit cu reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) şi ai Asociaţei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, stabilind înfiinţarea unui grup de lucru pentru regândirea taxei clawback la toate medicamentele. Grupul de lucru va începe să lucreze săptămâna viitoare la noile reglementări şi va avea în componenţă, alături de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, pe cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, reprezentanţi din cadrul Ministerul Finanţelor Publice şi câte doi reprezentanţi din partea asociaţiilor producătorilor de medicamente, potrivit MS.
“Vin cu propunerea de a lucra alături de minister şi colegii de la casa de asigurări pentru stabilirea unor principii noi privind cuantumul taxei de clawback, în beneficiul pacienţilor noştri, astfel încât să putem asigura aprovizionarea cu medicamente fără disfuncţionalităţi“, a declarat ministrul Bodog.
Producătorii de medicamente susţin că principala cauză a lipsei medicamentelor generice este taxa clawback, care face ca preţul multor medicamente să ajungă mai mic decât costul de producţie, ceea ce duce la dispariţia acestora de pe piaţă şi că soluţia propusă de Ministerul Sănătăţii, de a forma un grup de lucru care să studieze modificarea principiilor pe care este calculată taxa clawback, este doar pe termen scurt, iar singura soluţie este eliminarea taxei clawback.