Mulți oameni din România se tem de „curent” și spun că de aici li s-ar trage o serie de afecțiuni. În Occident, în țările nordice cu precădere, o astfel de temere nu există și chiar este luată în derâdere. Geamul deschis, aerisirea frecventă fac parte din stilul de viață de zi cu zi, iar copiii din aceste țări sunt încurajați să stea afară chiar dacă sunt temperaturi cu minus.
Sunt multe voci și în lumea medicală care dau asigurări că este nejustificată această frică de curenții de aer și spun că nu aceasta reprezintă o cauză de îmbolnăvire, ci dimpotrivă, aerul închis, spațiile neaerisite favorizează acumularea de microbi.
În România s-a născut, astfel, o adevărată controversă legată de acest subiect, mai ales de când, începând cu Germania, se recomandă aerisirea temeinică a încăperilor, ventilarea lor și provocarea unei circulații a aerului proaspăt în spațiile închise, ca măsură de apărare împotriva răspândirii coronavirusului. Inclusiv în cazul școlilor din România este prevăzută aerisirea claselor cu jumătate de oră înainte de începerea cursurilor și câte zece minute în fiecare pauză.
Prin urmare, este sau nu inofensiv „curentul”? Doctorul Mihail Pautov, medic de chirurgie generală, a arătat la Digi24 că există totuși o explicație medicală pentru faptul că mulți oameni se plâng că au căpătat anumite afecțiuni din cauză că „i-a tras curentul”: îi doare capul, îi dor dinții, îi dor „șalele”, tușesc etc.
„Există studii, ele sunt puține, din păcate, și îmi pare rău că sunt puține. Eu, ca medic, de exemplu, nu am un diagnostic pentru un pacient care vine la mine și care a fost tras de curent. Dar avem studii, chiar studii în Occident, care demonstrează următorul lucru: scăderea temperaturii organismului cu 1,5 grade Celsius, deci dacă scădem, în orice zonă, temperatura cu 1,5 grade Celsius, replicarea virală și bacteriană în zona aceea crește. Și există o explicație logică pentru asta. Există o temperatură ideală la care virusurile și bacteriile cresc și fac culturi și aceea este 33 de grade Celsius”, spune doctorul Mihail Pautov.
„Vă dau exemplul unui om care vine la stomatolog cu măseaua umflată și se plânge că l-a tras curentul. Nu curentul este cauza directă a acelei măsele umflate. Acea măsea n-a fost bine îngrijită, acei dinți n-au fost corect spălați, n-a fost la stomatolog, are o carie, are un început de infecție în zona respectivă și dacă merge cu trenul și-l trage timp de o jumătate de oră curentul, acela este factorul predispozant, să spunem, care face ca temperatura în măseaua respectivă să scadă și se formează un abces. Din păcate, omul nostru are dreptate: l-a tras curentul și are un abces din cauza acelui curent, dar bineînțeles, cu o predispoziție inițială”, a arătat medicul.
Curentul reprezintă un aer rece, frigul, a adăugat Mihail Pautov, care a propus un experiment: presupunem că moderatorul din studioul de televiziune are o temperatură a corpului de 37 de grade Celsius. În studio este o temperatură de 22 de grade Celsius. Dar dacă moderatorul suflă pur și simplu aer din gură, care este cald, peste propria mână, în zona respectivă se face rece. De ce se face rece când sufli aer (cald)? Curent ce înseamnă? Că se mișcă aer dintr-o parte în alta, fie că este între două geamuri, fie că este sub un ventilator, fie că este aer condiționat. Când stă în studio, moderatorul are un fel de „aură termică”: aerul din jurul corpului său este încălzit și corpul menține acea căldură. Dar dacă începe să sufle constant aer, dacă pui mâna la ventilator și o ții acolo o jumătate de oră, să „o tragă curentul”, temperatura mâinii o să scadă. În studio poate să fie temperatura și de 15 grade Celsius, dar atât timp cât nu suflă ceva direct înspre moderator, temperatura din jurul lui se păstrează constantă, a explicat medicul.
Dacă punem un copil să stea lângă un ventilator sau fix în curent, între două geamuri, și acel curent înseamnă aer rece care o să sufle în permanență pe lângă el, e posibil să „îl tragă curentul”, a punctat medicul.
„Deci, atenție, acesta nu este chiar un mit, are adevăr și are o logică științifică. Dar dacă între cele două geamuri nu stau copii și clasa e pur și simplu aerisită, în clasă poate să fie și 10 grade Celsius, și 5 grade Celsius: copiii pot sta liniștiți, pentru că sunt încălziți de hainele lor și de propria lor temperatură. Important este să nu stea fix în aer rece care bate, care suflă spre ei”, a conchis doctorul Mihail Pautov într-o intervenție la Digi24.
Editor : Luana Pavaluca