De la 1 iulie românii se vor putea trata în spitalele private, o parte din bani fiind suportați de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Fiecare asigurat va primi înaintea acordării serviciilor medicale un deviz cu costurile estimative, valabil 5 zile lucrătoare. În acest interval, beneficiarul poate căuta şi alte oferte pentru tratamentul necesar, a explicat, vineri seara, la Digi24, șeful Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, Adrian Gheorghe.
De la 1 iulie, va fi introdusă „contribuția personală” pentru pacienți, care este o chestiune diferită de coplată. „Contribuția personală” reprezintă, în cazul unei spitalizări, diferența dintre tariful decontat din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate pentru rezolvarea cazului și tariful perceput de furnizorul privat pentru rezolvarea aceluiași caz.
Ce înseamnă „devizul estimativ”
În acest moment, o persoană asigurată în sistemul național al asigurărilor de sănătate se poate trata la un spital privat. „Contribuția personală” de la 1 iulie nu schimbă această realitate și nu aduce o noutate, acest lucru deja se poate întâmpla. Ce se va întâmpla nou de la 1 iulie este că acest principiu de „banul/contribuția urmează pacientul” se menține și, în plus, atunci când pacientul se va prezenta la spitalul privat, va primi în primă fază ceea ce se cheamă un „deviz estimativ”, care i se va prezenta transparent: cât decontează Casa din Fond pentru intervenția pe care urmează să o suporte pacientul asigurat și cât percepe în plus spitalul privat pentru rezolvarea cazului - detaliat, pe categorii de cheltuieli (resursă umană, medicamente, materiale sanitare etc), conform unui model standard, care se găsește în normele de aplicare ale contractului-cadru, a explicat Adrian Gheorghe.
Acest „deviz” este de fapt o ofertă, care va fi valabilă 5 zile lucrătoare. Pacientul are astfel la dispoziție 5 zile să se gândească dacă să accepte oferta sau să meargă la alte spitale private pentru a obține oferte similare, să le compare și să ia cea mai bună decizie pentru situația în care se află.
De asemenea, atunci când se hotărăște, nu poate merge mai departe fără să-și dea consimțământul scris, pe baza devizului. Și pe timpul internării trebuie să-și dea consimțământul scris, dacă situația o cere, dacă apar modificări etc. La final, se întocmește un decont care arată, din nou, cât s-a suportat din Fond și cât s-a perceput în plus pentru rezolvarea cazului.
Spitalele publice, insuficient de transparente
Întrebat de ce spitalele de stat nu ar arăta și ele pacientului un deviz al costurilor medicale, Adrian Gheorghe a spus că spitalele de stat au instrumentele pentru a produce un astfel de decont - există un ordin de ministru vechi de ceva timp care prevede un format de decont ce se poate elibera la externare - numai că aici „pașii de transparență care se pot face sunt numeroși”.
Nu trebuie să scăpăm din vedere nici distincțiile care se aplică în acest moment între modelul de finanțare al spitalelor publice și cel al spitalelor private, atrage atenția Adrian Gheorghe. Un spital public, în acest moment, primește fonduri din mai multe surse, Casa de Asigurări fiind numai una dintre ele. În timp, ponderea fondurilor pe care un spital public le primește de la Casă, încet-încet, a scăzut, tocmai pentru că există și alte surse de finanțare.
Din 2022, „contribuție personală” și pentru analize
Măsura „contribuției personale” este prevăzută în lege de ceva timp și se referă la ambulatoriu de specialitate, ambulatoriu paraclinic (analize și investigații) și spitalizare continuă. De la 1 iulie, măsura contribuției se aplică numai pentru spitalizare. „Va fi o perioadă în care vom urmări cum se implementează, ce fel de dinamică se produce pe piața serviciilor de sănătate și planificăm în acest moment ca măsura contribuției să intre pe ambulator de specialitate și paraclinic anul viitor, în 2022”, a precizat Adrian Gheorghe.
Diferența dintre „contribuția personală” și coplată
Contribuția personală este o diferență între cât se decontează din Fond și cât este tariful perceput, mai apropiat de costul real. Coplata este de asemenea un transfer financiar în sistem, dar nu are o legătură directă cu costul real.
Coplata s-a aplicat în spitatele din România acum ceva timp, fără succces - era vorba despre o sumă simbolică de 10 lei pentru o internare. Distincția de făcut aici este că scopul coplății nu este să acopere diferența dintre tariful decontat și costul real. Scopul coplății este să dirijeze comportamentul celor care caută servicii medicale pentru a descuraja o utilizare abuzivă a acestora, a explicat președintele CNAS, Adrian Gheorghe, la Digi24.
Editor : Luana Pavaluca