Povestea medicului specializat în străinătate, care s-a întors acasă, dar n-a putut profesa din cauza birocrației
România este țara europeană cu cei mai puțini medici la mia de locuitori. Și nu pentru că nu ar exista tineri studenți la Medicină, ci pentru că marea majoritate pleacă peste graniță. Guverne de toate culorile, ani la rând, nu au reușit să facă o strategie pentru ca medicii tineri să își dorească o carieră acasă. Mai mult, nici eforturile de a-i întoarce pe cei plecați nu prea au funcționat. De exemplu, salariile mărite nu au reprezentat un motiv suficient de puternic pentru a-i atrage pe medici. Iar cei puțini care ar fi dorit să se întoarcă se lovesc din nou de vechea birocrație.
„Așa, lăsați bărbia puțin în jos, vă rog să înghțiți”.
Medicul endocrinolog consultă o pacientă. Timp de un deceniu, Cristina și-a construit o carieră în medicină în țara tururor posibilităților. În toamna lui 2018, a decis că este momentul să revină acasă.
„Când eram acolo, mi s-a accentuat sentimentul că numai aici mă pot simți ca acasă și vedeam România cu alți ochi. Aveam impresia că s-au produs multe schimbări în bine și am considerat că voi găsi un loc și pentru mine, în țara mea”, spune Cristina Bloț, medic specialist endocrinolog.
Deși este medic endocrinologie și diabetolog, nu a putut profesa în niciuna din specialități, mai bine de 1 an.
„Speranța mea a fost că dosarul meu va fi echivalat în 3 luni. Legea a fost cumva făcută fără a avea în vedere că există diferențe între cât durează specializarea, cum se eliberează actele acolo și pur și simplu unele nu aveau echivalent aici”, explică Cristina Bloț.
A făcut nenumărate drumuri la Ministerul Sănătății, unde i s-au cerut o serie de documente și a fost pusă să aștepte. Nu i s-a dat vreun termen, așa că a dat statul în judecată și a câștigat. Din octombrie poate profesa ca medic endocrinolog, dar nu și ca diabetolog.
„Ca doctor nu poți să stai să nu lucrezi atâta timp. Simțeam și că mă îndepărtez și de profesie. Pentru o perioadă, da, mi-a trecut prin gând să mă întorc”, mărturisește Cristina Bloț.
Datele Ministerului Sănătății arată că din numărul total de cereri depuse în perioada 2017-2019, doar una din 4 solicitări a primit aviz favorabil.
Ministrul de resort cunoaște situația acestor medici, el însuși fiind unul dintre cazuri. A plecat în '99 în Franța, unde s-a specializat în chirurgie cardio-vasculară şi toracică. A revenit după 14 ani, cu visuri mari – și-ar fi dorit să facă primul transplant de plămâni din România.
„O plecare a mea din România ar înseamna să îmi trădez pacienții, să trădez echipa medicală care crede în mine și care este o a doua familie”, declara în 2015 actualul ministru al sănătății, Victor Costache, într-un interviu pentru Gândul.info.
Anual, sute de medici specializați în străinătate doresc să profeseze în România.
„Sunt trei categorii de medici care se pot întorce în România. Sunt medici care își fac rezidențiatul în Uniunea Europeană. Apoi sunt medici care și-au făcut specializarea în Canada, Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Israel. A treia categorie de medici sunt cei care sunt din țări din afara spațiului european și parcursul de echivalare este mai complicat”, explica Victor Costache la Digi24.
În România profesează aproape 50.000 de medici. Dintre aceștia numai 30% lucrează în Capitală. Aceste cifre plasează țara noastră pe ultimul loc în Europa. În România avem 2,5 medici la mia de locuitori, în timp ce media europeană este de 3,6.
Oficial, în ultimul deceniu, peste 20.000 de cadre medicale au cerut eliberarea certificatelor profesionale de la Colegiul Medicilor din România pentru a lucra în străinătate. În 2018, anul în care s-au mărit salariile medicilor, s-au înregistrat și cele mai puține cereri.
România, pepinieră de medici pentru întreaga lume
Anul 2010 – 2879
Anul 2011 - 2982
Anul 2012 - 2460
Anul 2013 - 2195
Anul 2014 - 1924
Anul 2015 - 2269
Anul 2016 - 1462
Anul 2017 - 1211
Anul 2018 - 1033
Anul 2019 – 1435
(Sursă: Colegiul Medicilor, date oferite pentru Digi 24)
„O bună parte din colegii noștri care pleacă, pleacă într-un oraș de 200.000, de 300.000 de locuitori, din Germania sau din Franța care are un spital echivalentul unui spital universitar din într-un centru tradișional universitar din România. Ca și infrastructură, ca și dotare, ca și practică a profesiei medicale cu acuratețe și cu dorința de a progresa”, spune dr. Gheorghe Borcean – președintele CMR.
Până când oficialii vor reuşi să îi convingă pe doctori să nu mai plece din ţară sau să revină, România rămâne încet, dar sigur, fără medici de familie, de terapie intensivă, chirurgi, pediatri, oncologi sau cardiologi.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
