Periculosul fenomen „Angelina Jolie”
Dacă până acum câţiva ani femeile diagnosticate cu un cancer la san nici nu voiau să audă de mastectomie, acum nu stau pe gânduri şi solicită medicului această intervenţie imediat ce primesc diagnosticul. Extirparea sânilor nu este însă o operaţie care se face la cerere. Intervenţia este recomandată doar în anumite situaţii, atrage atenţia reputatul chirurg oncolog Alexandru Blidaru, care a acordat un interviu echipei Digi24.
„Am intrat cu proteză comandată în sala de operaţie. Eram pregătită. Toată lumea înţelegea ce înseamnă mastectomie, că ţi se răzuieşte sânul”, spune Celestină Cobzaru.
În anul 2011, Celestina Cobzaru a fost diagnosticată cu cancer mamar, la o ecografie de rutină. Rezultatul analizei a şocat-o, deşi mama ei fusese depistată cu aceeaşi maladie.
„A avut aceeaşi problema cred că în jurul aceleiaşi vârste, dar fiind tratată acum mult timp în urmă cu 30 de ani cred că tratamentele oncologice şi tipul de operaţie, nu a mai trăit- mai ales că eu cred că - şi-a descoperit târziu acastă boală ”, adaugă Celestină Cobzaru.
Femeia a aflat că are nevoie de intervenţie chirurgicală şi că şansele să îşi piardă unul dintre sâni sunt mari.
„Ştiu că m-am trezit din anestezia generală şi cred că aveam un gest involuntar, încercăm să mă trag de bandaje şi să văd ce e dedesubt şi ştiu că mi s-a spus: staţi liniştită, aveţi sânul! Am aflat că a fost o tumoră malignă şi că a fost în stadiul 1 incipient”, afirmă Celestină Cobzaru.
De cele mai multe ori în astfel de situaţii nu este nevoie de mastectomie. Paradoxal însă, există paciente care solicită această intervenţie radicală chiar şi atunci când nu este cazul. Aproximativ 50% dintre femeile diagnosticate cu o astfel de boală solicită doctorilor extirparea sânilor.
„De multe ori prima întrebare e dacă nu trebuie să mă operez la amândoi sănii. Preventiv”, spune Alexandru Blidaru, şeful Secţiei de Chirurgie Oncologică, Institutul Oncologic Fundeni.
Profesorul Alexandru Blidaru de la Instititul Oncologic Fundeni din Bucureşti operează de mai bine de 15 ani femei diagnosticate cu tumori mamare maligne. Deşi privită că ultima opţiune până nu de mult, mastectomia pare să fie pentru multe paciente soluţia care poate tăia răul de la rădăcina.
„Sunt speriate de cancer. Încearcă să evite o altă operaţie. Cumva au impresia că riscul de a face cancer şi la celălalt sân e mult mai mare decât e real. E şi angoasă prin care trec. E şi riscul pe care îl supraevaluează de a avea o problemă la celălalt sân. E şi dorinţa de a scapă odată”, afirmă Alexandru Blidaru, şeful Secţiei de Chirurgie Oncologică, Institutul Oncologic Fundeni.
Cererile de mastectomii au crescut şi după ce, în anul 2012, Angelina Jolie a apelat la dublă mastectomie pentru a preveni dezvoltarea unui cancer la sân. După ce a aflat că este purtătoarea unei gene care creşte riscul de cancer mamar şi ovarian, actriţa nu a stat pe gânduri.
La noi, femeile cer să li se facă mastectomie fără să fie testate genetic, aşa cum a fost cazul Angelinei. Deşi analizele care pot indică riscul de cancer la sân se pot face şi în România, costurile sunt însă mult prea mari pentru o femeie de rând.
„Aceste investigaţii de vârf costă mult și nu sunt compensate de casă de asigurări chiar și 3.000 de euro una, sunt investigații importante care te ajută să iei decizia: mastectomie bilaterală sau numai tratament conservator chimio sau numai tratament hormonal”, afirmă Alexandru Blidaru, şeful Secţiei de Chirurgie Oncologică, Institutul Oncologic Fundeni.
Medicul spune că apelează la operaţia radicală doar în anumite situaţii.
„Dacă faci teste genetice dacă ai în familie un anume tip de cancer. Dacă ai nişte modificări ale sânilor care împeidică să se facă un tratatemnt conservator deci pe partea cu cancer trebuie neapărat să faci mastectomia atunci poate intră în discuţie şi extirparea sânului celuilalt dacă există acest factor de risc sau dacă sânul pe partea cealaltă are nişte modificări care le fac greu de urmărit în continuare imagistic”, afirmă Alexandru Blidaru, şeful Secţiei de Chirurgie Oncologică, Institutul Oncologic Fundeni.
În multe cazuri nu este nevoie de mastectomie totală, ci parţială şi aici medicii se referă la un cancer localizat. În această situaţie, riscul de recidivă este apropiat de 3%. În cazul unei mastectomii totale, riscul de recidivă este aproape de zero.
„Dar nu este 0. Înainte de operaţie, celulele canceroase ar fi putut să se răspândească, aşa că putem recurge la tratament oncologic după operaţie”, spune Tamer Karsidag, medic specialist în chirurgie generală.
Pentru a fi sigure că luaţi cea mai bună decizie, nu ezitaţi să cereţi a două opinie medicală.
„Dacă înţelegi boala, îţi va fi mai uşor să rezolvi problema. Dacă pacientele nu ştiu ce este duşmanul din faţă lor, se vor teme de viitor, dar dacă vor şti cum să lupte, totul va fi mai uşor”, spune Tamer Karsidag, medic specialist în chirurgie generală.
O altă cauza importantă pentru care în România se fac prea multe mastectomii totale este şi posibilitatea de a face reconstrucţie mamară imediată, chiar în aceeaşi intervenţie cu extirparea.
Pe de altă parte, femeile din România ajung mult prea târziu la medic, când boală este deja într-un stadiu avansat.
„Absenţa screeningului în România e cauza principală că mortalitatea nu scade deloc, ci creşte”, spune Alexandru Blidaru, şeful Secţiei de Chirurgie Oncologică, Institutul Oncologic Fundeni
De aceea, analizele şi controalele anuale pot face diferenţa. Depistat la timp, în faza incipientă, cancerul la sân se poate trata. Astfel, o poveste nefericită poate avea un final fericit!
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
