"Primul lucru, oamenii aprind o lumânare". În țara în care medicii refuză cazurile grave, doar norocul îi salvează pe bolnavii cu AVC
Norocul este principalul tratament în România pentru accidentul vascular cerebral. În fiecare oră, patru români mor de AVC, iar țara noastră este pe primul loc în Europa la rata mortalității din această cauză. Ministerul Sănătății spune că pacienții pot fi tratați în 46 de spitale. Însă doar pe hârtie, pentru că în realitate, șansa la viață ține de norocul de a găsi de gardă un neurolog care știe să intervină.
Pe lista celor 46 de spitale, unde potrivit Ministerului Sănătății pacienții cu AVC pot fi tratați, este și Spitalul Județean din Giurgiu. În realitate, tratamentul la acest spital este norocul, pentru că sunt numai doi neurologi, dintre care doar unul știe să facă tratamentul salvator, adică tromboliza.
Pacient: "Am avut noroc că am găsit-o pe dna doctor de gardă, altfel eram un om mort."
Popescu Florentina, medic specialist neurolog: "La orice oră pot beneficia pe gărzile mele si cât sunt eu prezentă. Doamna doctor care este angajata secției, dar este la vârsta de pensionare, nu face tromboliză".
La spitalul din Giurgiu ajung lunar între 100 și 150 de pacienți cu accident vascular cerebral. Este spitalul cu cei mai puțini neurologi din România, așa că mulți pacienți sunt transferați în alte zone. Doar că asta înseamnă timp pierdut din acele ore de aur în care ar trebui să aibă loc intervenția.
Popescu Florentina, medic specialist neurolog: "Celelalte spitale merg pe premisa că și voi aveți centru unde se poate face tromboliză, de ce veniți la noi. Și atunci ne lovim de refuzul lor de a primi acești bolnavi. "
Conducerea Spitalului de urgență Giurgiu spune că numai anul acesta a scos de două ori la concurs posturi de neurologi, dar nu a avut niciun candidat.
Și Spitalul Județean Pitești este pe lista ministerului cu spitalele care tratează cazuri de AVC. Aici sunt ceva mai mulți neurologi, cinci, dar numărul pacienților este mult mai mare decât la Giurgiu, iar medicii spun că nu fac față.
Matei Simona, medic neurolog: "Am avea nevoie de ajutorul măcar al unui alt medic neurolog. Gărzile pe neurologie nu sunt ușoare, nu știm cât mai rezistăm.
Stanciu Marian, șef de secție Neurologie Pitești: "Nu suntem suficienți medici. Am scos la concurs, nu s-a înscris nimeni. "
Potrivit datelor Colegiului Medicilor in România, sunt 1288 de neurologi, cei mai putini sunt la Giurgiu - 2, 3 la Călărași, 5 la Pitești... Ar fi nevoie de un număr dublu.
Tratarea accidentului vascular cerebral nu înseamnă numai tromboliză, adică tratamentul injectabil. Cazurile mai grave au nevoie de o altă intervenție, și mai complicată, trombectomie, aspirarea cheagului de sânge care blochează artera. Aici, România stă și mai prost. Medicii care fac această procedură se numesc radiologi intervenționiști. Există doar 13 specialiști în toată țara și, deși ar fi nevoie de 18 centre, sunt numai 6: două în București, la Spitalul Universitar și Spitalul Elias, și la Târgu Mureș, Timișoara și Suceava. Însă nici aici, bolnavii nu pot fi tratați la orice oră din zi și din noapte.
Mai grav este că sunt zone întregi din țară, Dobrogea, Oltenia, sudul Moldovei, unde nu există nici măcar un centru pentru intervenții în cazurile grave.
Ștefăniță Dima, radiolog intervenționist la Spitalul Elias: "Ar trebui să fie un centru la 800.000 de locuitori sau un milion".
Anual, peste 55.000 de români suferă un AVC. Dintre ei, peste 3.000 au nevoie de trombectomii, însă România poate trata doar 300.
De ce nu avem neurologi, deși suntem pe primul loc în Europa la mortalitate din cauza AVC? Explicația acestui manager de spital descrie o realitate cumplită.
Chivu Dragoș, manager la Spitalul Județean Giurgiu: "Nu vor să își mai asume pacienții cu patologii neurologice. Este mai ușor să îi tratezi într-o clinică privată, în ambulatoriu și în stare gravă ei vin la spital, dar nu o să mai aibă cine să îi îngrijească în spital. "
Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor: "Trebuie să ai în spate o infrastructură completă, să te ajute.. ăsta e motivul pentru care majoritatea medicilor preferă să migreze dintr-un spital de urgență spre mediul privat".
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: "Noi trebuie să găsim o soluție să oferim servicii medicale cât mai mult timp și în spitalul public să reprezinte o zonă de atracție pentru personalul medical, un proiect care să permită desfășurarea activității după programul de lucru în regim privat. "
Ca tabloul general să fie și mai dur, lipsa medicilor este completată de lipsa informațiilor despre AVC în rândul populației.
Ștefăniță Dima, medic: "La țară, oamenii primul lucru pe care-l fac e să aprindă o lumânare, nu se gândesc să sune repede la ambulanță. "
Nicolae Horia, medic primar neurolog: "Sunt mulți care vin după o zi sau două, nu le-au trecut simptomele și abia atunci se alertează și vin. "
Accidentul cerebral vascular poate fi recunoscut ușor, iar din momentul în care apar primele semne, pacientul trebuie să ajungă la spital în cel mult 4 ore.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
