Inteligență artificială pentru industria medicamentelor

Cercetătorul viitorului ar putea fi o maşină. Laboratoare din întreaga lume au început să experimenteze cu inteligenţa artificială, iar rezultatele dau deja de gândit. Softurile nu doar că diagnostichează mai repede pacienţii, dar produc idei, formule noi de medicamente şi o fac mult mai repede şi mai ieftin decât cercetătorii umani. Unele dintre aceste medicamente au intrat în etapa testelor clinice şi sunt considerate a fi printre cele mai promiţătoare tratamente împotriva cancerului.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Revoluţia digitală e aici şi nu doar cei care muncesc cu mâinile sunt în pericol să-şi piardă slujba, ci şi cercetătorii. Asta fiindcă Silicon Valley şi-a propus să spargă o nouă frontieră, cea a biologiei. Laboratorul care gravitează în jurul unui soft de inteligenţă artificială pare să fie mai rapid, mai eficient şi, cel mai important, mai raţional. E capabil să sintetizeze rapid studii, reviste de specialitate, dar şi baze de date cu secvenţe genomice, imagini RMN şi structuri moleculare - volume de date care sunt imposibil de analizat de un om mai ales că literatura ştiinţifică se dublează la fiecare nouă ani.

Adevărata putere a inteligenţei artificiale e însă faptul că înţelege informaţiile digerate, face conexiuni, formează ipoteze şi vine cu idei. „The Economist” dă exemplul unui soft care a descoperit un tratament pentru cancerul de piele, un altul care a venit cu două idei de medicamente pentru bolile neurodegenerative - idei care poate ar fi zăcut zeci de ani în jurnalele academice înainte ca cineva să facă o legătura între mai multe descoperiri.

Timpul pierdut şi testele repetate şi eşuate înseamnă costuri de cercetare mai mari pentru noile medicamente, mai ales că industria farma a epuizat deja soluţiile simple şi evidente iar noile descoperiri sunt acum mult mai greu de făcut.

La companiile de inteligenţă artificială, cercetătorii au observat că o mare parte din succesul platformei digitale e tocmai faptul că nu e umană - subiectivismul îi lipseşte astfel că programul analizează cele mai neaşteptate şi mai obscure soluţii care ar fi avut mari şanse să fie ignorate de un cercetător ataşat de o teorie sau alta.

Multe laboratoare au început să lucreze cu inteligenţa artificială, iar tendinţa se extinde deja şi-n liga mare a industriei farma. Pfizer lucrează cu IT-iştii de la IBM care l-au construit pe Watson, un sistem inteligent folosit de cei doi parteneri pentru a accelera descoperirile în imuno-oncologie, latura medicala ce încearcă să trateze cancerul cu ajutorul propriului sistem imunitar.

Inteligenţa artificială însă nu e folosită doar pe partea de cercetare, ci şi în diagnosticare. Cei de la Microsoft au observat cum doctorul are nevoie de câteva ore pentru a analiza cu exactitate rezultatul unei tomografii, pe când un soft o poate face în câteva secunde. Alţi cercetători au văzut cum computerul poate detecta, pe baza imaginilor retinei, persoanele predispuse la orbire. Asta face prevenţia simplă, iar doctorul, alături de maşină poate lua decizii de tratament care combină rigoarea unui soft cu flexibilitatea unui om.