Dr. Mihai Craiu: Nu dați aspirină copiilor!
Statistica oficială vorbește de peste 6.000 de elevi cu infecţii respiratorii şi gripă. Autorităţile recomandă părinţilor să-şi ţină copiii acasă în vacanţa intersemestrială. Şi să-i vaccineze, dacă mai găsesc vaccin. Cu asta, măsurile se cam încheie. În plină epidemie de gripă, constatăm din nou absenţa educației pentru igienă. Multora li se pare deplasat să le spui copiilor cum să se spele pe mâini, în nas, cum să strănute sau să îți sufle nasul. Și totuși, sunt micile gesturi care ne pot scăpa de boală. Pe de altă parte, atunci când e vorba de copii, evident că o mare responsabilitate revine părinților. Trebuie să știe, de pildă, că aspirina poate deveni periculoasă în cazul copiilor, avertizează pediatrul Mihai Craiu.
„Pentru noi este o situație obișnuită, o epidemie sezonieră de gripă, cu care ne confruntăm în fiecare an, iar anul acesta nu face mare deosebire față de anii trecuți, poate doar un număr de cazuri puțin mai mare față de sezonul precedent, dar nimic care să iște o panică generală”, spune dr. Simina Florescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș”.
Sezonul gripal apare odată cu perioada rece, undeva în decembrie, și poate dura până în martie-aprilie.
Ceea ce cred că este diferit este încărcătura emoțională mai mare, spune dr. Mihai Craiu. Probabil și pentru că noi, românii, suntem niște emoționali și ne informăm din surse alternative, care, din păcate, nu dau informații foarte corecte, iar un om speriat reacționează într-un mod particular, arată medicul, invitat la „Jurnalul de seară” de la Digi24. El a vorbit despre cele trei mari greșeli pe care le fac românii, în special părinții, atunci când e vorba de gripă.
Cele trei mari greșeli pe care le fac românii
În primul rând, un test făcut acasă pentru detecție rapidă de gripă nu substituie deloc consultul la medic. Eu ca pediatru încurajez părinții care au un copil ce pare bolnav, cu boală febrilă, să meargă la medic, nu să-și sune doctorii de familie sau să citească pe internet, spune dr. Mihai Craiu.
Al doilea lucru este convingerea noastră, a românilor, că antibioticele rezolvă bolile acute febrile respiratorii. Două treimi dintre părinții români care au copii cu febră așteaptă prescripție de medicamente, a arătat dr. Craiu. „Eu îmi învăț rezidenții ca în cazurile în care părinții cer antibiotice să investească cinci minute într-o discuție blândă cu părintele. În fond, noi suntem avocații copilului, nu ai spaimelor parentale”, spune pediatrul.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Al treilea lucru este spaima de vaccin. „Avem o fobie care e într-o creștere accelerată și se caută tot felul de explicații: ba că e alergic la ou, ba că nu e momentul. Răspunsul scurt și clar este că vaccinul antigripal existent în România este unul dintre cele mai sigure, dacă e făcut la momentul oportun - momentul oportun e undeva în noiembrie, nu acum, dar poate fi făcut și acum, întrucât în două săptămâni apar anticorpii”, a explicat dr. Craiu.
„La niciun fel de vaccin nu există o eficiență de sută la sută. Poți să te vaccinezi și să faci gripă, dar nu faci gripă din cauza vaccinului, asta e o informație eronată, ci poți să fii deja în incubație sau poți să nu faci anticorpi de la vaccin. Sunt cazuri rare, în general sunt oameni care au deja probleme imunologice, dar există. Dar n-are nicio legătură cu vreun efect prost al vaccinului”, spune, la rândul său, dr. Simina Florescu.
Isteria îmbolnăvirii
Ea mărturisește că la spitalul Victor Babeș unde lucrează, medicii de la camerele de gardă se confruntă cu un adevărat asalt, atât adulți, cât și copii. Foarte puțini au însă forme grave sau medii de boală, dar se adresează cu o adevărată disperare că au gripă, fiindu-le frică să nu li se întâmple ceva fatal, a relatat dr. Florescu. Peste 70 la sută dintre bolnavi au forme obișnuite, care se pot trata liniștiți la domiciliu. O foarte mică parte dintre pacienți necesită spitalizare și o atenție suplimentară din partea medicilor și tratament în plus. E vorba în special de pacienți cu comorbidități severe, cu boli cronice, cu boli pulmonare, pacienți cu diabet, pacienți obezi și cu alte boli cu imunodepresie.
Cât de mare să fie teama de spațiul public?
Părintele din România percepe această teamă ca foarte mare. „Eu ca pediatru anticipez că la noi, la serviciile pediatrice, se va petrece un fenomen invers față de adulți, adică părinții cu copii bolnavi vor evita potențial locul de unde s-ar putea contamina cu gripă și nu vor veni la spital așa cum ar face-o într-un sezon normal și vor risca să agraveze alte boli”, spune dr. Mihai Craiu. Noi, românii, funcționăm așa, după „U” shape, foarte mulți vin degeaba și vin foarte mulți târziu. Aș dori să sensibilizez părinții, dacă boala pare gripă să nu ia decizii de autodiagnostic și autotratament, pentru că nu e bine pentru copilul mic! În cele patru categorii de risc intră și copiii și mai ales copiii sub 5 ani, mai ales cei sub 2 ani, chiar dacă n-au comorbidități, ar putea face complicații serioase ale gripei, avertizează medicul.
Nu dați aspirină copiilor!
Părinții sunt o planetă aparte, pentru că ei percep vaccinarea copilului care este sănătos numai din perspectiva riscurilor.
Evident că unui părinte care are un copil cu vârstă mică sau cu comorbidități, cu factor de risc, aș mai cita aici copiii și tinerii până la 18 ani care primesc cronic aspirină, este de spus că aceștia sunt la un risc foarte grav de complicații din cauza gripei, nu voi detalia, dar sunt părinți care trebuie să știe chestia asta.
Dacă are gripă, părintele să nu-i dea aspirină copilului! Se poate produce o complicație motală, se numește sindrom Reye și-i afectează ficatul și creierul în același timp. E vorba de copii până la vârsta de 18 ani. De altfel, scrie și-n prospectul aspirinei.
La fel, și alte produse care conțin salicilați, adică conservanți. Să zicem conserve de compot, care are o concentrație mare de salicilat, la un pacient gripat nu-i cea mai bună idee. Există raportări în literatura de specialitate de sindrom Reye după salicilat non-medicamentos, arată dr. Mihai Craiu.
Citiți și: Încă un studiu confirmă: Aspirina pentru inimă ne face mai mult rău decât bine
Dr. Mihai Craiu: Eu de 15 ani îmi vaccinez copilul
În România, mulți se gândesc numai la riscuri, pentru că din păcate există acest folclor în grupurile de părinți, în forumurile de părinți, în care se vehiculează „din auzite” și nu pe verificate efectele adverse. Ceea ce pot să-i asigur eu pe părinți este că eu ca părinte și medic mi-am vaccinat copilul, de 15 ani încoace, pentru că are și un factor de risc, e un tânăr astmatic, dar asta n-ar trebui să împiedice niciun părinte cu un copil mic pe care îl percepe sănătos să asculte sfatul specialistului. Vaccinul trebuie făcut la timp. N-am umbla acum așa disperați prin farmacii după vaccin dacă l-am fi făcut la vreme.
Anticipez că la anul cei care s-au speriat foarte, foarte tare vor face mult prea repede. Este de spus că fenomenul de creștere de anticorpi antigripali este și el sezonier. Adică dacă o să facem în mijlocul verii n-o să ne ajungă până în sezonul următor. Părinții trebuie să asculte medicul de familie și medicul pediatru.
Vaccinul antigripal ar trebui să fie obligatoriu?
Dr. Mihai Craiu: Există o serie de studii care dovedesc că vaccinarea copiilor scade numărul deceselor la bunicii lor prin așa-numitul efect de imunitate de comunitate. Cred că e cazul ca experții epidemiologi să ne răspundă la întrebarea asta. Nu știu dacă e o soluție vaccinarea, mai ales că termenul de „obligatoriu” la români generează niște reacții emoționale și nu pe partea bună.
Dr. Simina Florescu: Nu, într-adevăr, termenul „obligatoriu” nu este bine ales. Ar trebui să fie „recomandat”, în fiecare sezon, așa cum și este de fapt. Obligatoriu întotdeauna în memoria noastră colectivă generează ideea de „mă pune să fac ceva ce nu-i bine”. În schimb, dincolo de aspectul obligatoriu sau nu al vaccinării, eu cred că mass-media are un mare impact în problema asta și poate că o emisiune cu epidemiologi ar fi „înalt recomandate” pentru lămurirea populației, periodic, în care să se explice calm, meticulos, fără atacuri de panică ce înseamnă vaccinare, de ce e recomandată aia, de ce nu-i recomandată ailaltă. Asta cred că ar fi o cale mult mai bună, astfel încât să aibă impact în anii care vin.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
