De ce nu mai are România bancă de piele. Dezvăluirile unui fost director al Agenţiei de Transplant
Andrei Nica, fost director-adjunct al Agenţiei Naţionale de Transplant, a dezvăluit la Jurnalul de Seară că banca de piele de la Spitalul "Grigore Alexandrescu" a fost suspendată la cererea spitalului. "Au solicitat că ei nu mai pot ține banca și ne-au solicit suspendarea în decembrie 2017. Ne-au adus aminte în 2018 și a trebuit să-i înțelegem că nu mai vor", a explicat Andrei Nica. El a subliniat că e foarte greu să menţii o astfel de bancă de piele.
Cosmin Prelipceanu: Acum trei ani existau 35.000 de cm pătraţi de piele. Azi nu mai există pentru că nu mai există nici banca.
Andrei Nica, fost director-adjunct al Agenţiei Naţionale de Transplant: Cât timp am lucrat la Agenție, am luptat să existe aceste bănci. Eforturile au fost foarte mari. Nimeni nu știe ce înseamnă donarea de ţesut. Că să obţii de la o familie care e vai de ea un accept de ţesut, mă refer la piele, os, tendon, cornee, e foarte greu. Se obține mult mai ușor pentru organe, dar pentru țesut foarte greu. Dar când îl obținem, trebuie să beneficiem de ce putem aduce. În 2015 am avut total până la 31 ianuarie 2016, 41.300 cm pătraţi de piele. Când s-a solicitat de la banca de piele de la Grigore Alexandrescu pentru răniții de la Colectiv, în total s-au dat din banca de la Grigore Alexandrescu 27.200 cm de piele.
Cosmin Prelipceanu: De ce a dispărut banca?
Andrei Nica, fost director-adjunct al Agenţiei Naţionale de Transplant: E foarte greu să o menții
Cosmin Prelipceanu: E scump?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Andrei Nica, fost director-adjunct al Agenţiei Naţionale de Transplant: Nu. Cei de la Grigore Alexandrescu au solicitat că ei nu mai pot ține banca și ne-au solicit suspendarea în decembrie 2017. Ne-au adus aminte în 2018 și a trebuit să-i înțelegem că nu mai vor.
România nu mai are bancă de piele
La trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu mai are bancă de piele, vitală pentru marii arși. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a explicat la Digi24 cum s-a ajuns la această situație, deși în 2014 se făcuseră planuri pentru crearea a patru bănci de piele.
„În urmă cu doi ani de zile, banca de piele de la spitalul Grigore Alexandrescu a primit un plan de conformare, având în vedere că era mai mult o improvizație. O recunosc chiar specialiștii care lucrează colo. În doi ani nu s-a întâmplat nimic, astfel încât acestei bănci i-a fost suspendată activitatea. Iar procedeele, patologiile care necesitau prezența grefei de piele se face cu piele artificială, se fac în continuare cu piele artificială sau grefă pe loc”, a spus Sorina Pintea.
Ea a amintit că, în 2014, guvernul a adoptat o hotărâre de Guvern prin care propunea înființarea a patru bănci de piele în România, dar când a preluat funcția de ministru, în 2018, a constatat că una singură poate fi construită, în București. Celelalte trei ar fi trebuit să se construiască la Iași, Timișoara și Târgu Mureș.
Ministrul spune că băncile de piele nu au putut fi făcute din motive tehnice: Adică teren, autoritățile locale trebiau să pună la dispoziție niște lucruri pe care nu le-au făcut până în acest moment. Suntem destul de înaintați cu documentele băncii de piele din București. Pentru celelalte trei avem încă câteva impedimente pe care trebuie să le rezolvăm”.
Precizările ministrului vin după ce Digi24 a relatat că singura bancă de piele din România a fost închisă în urmă cu opt luni, dar informația a fost păstrată secretă.
Pentru suspendarea activităţii bănci de piele din România, autorităţile au invocat faptul că nu avea infrastructură şi nici resursele umane sau financiare suficiente pentru bună desfăşurare a activităţii.
Banca de piele era situată chiar lângă sala de operaţie a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, acolo unde erau trataţi pacienţii care ajungeau cu arsuri. Ţesuturile, după ce erau prelevate de la pacienţi aflaţi în moarte clinică, erau criogenate la -80 de grade şi conservate în recipiente speciale.
Este aceaşi bancă de piele care la momentul Colectiv a avut un rol important în tratarea victimelor. Atunci, în rezervele ei existau 7.000 de centimetri pătraţi de piele, suficienţi pentru cei 137 de răniţi internaţi.
Oficial există un substitut artificial, dar care nu este acceptat atât de uşor de organism ca pielea naturală.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
