Cum convingem copiii să mănânce legume
Legumele au devenit un fel de bau-bau pentru mulţi copii. Nu vor sub nicio formă să le mănânce, iar părinţii nu ştiu ce să mai facă pentru a-i convinge. Cert este că trebuie făcut ceva şi cât mai repede. Efectele lipsei vegetalelor asupra sănătăţii sunt dezastruoase: de la oboseală până la boli digestive, cardiace, diabet sau cancer.
În multe familii se întâmplă astfel de scene la fiecare masă. Specialistul în obezitate infantilă Anamaria Iulian ne explică de ce.
„Nu mănâncă legume pentru că majoritatea sunt fade, nu au gust şi gustul lor este educat încă din primul an de viaţă, dacă nu din al doilea, pentru glucide rapide: au acces la napolitane, bomboane, acadele, cu care părintele îl ademeneşte să se calmeze, să se liniştească”, afirmă Anamaria Iulian, specialist în obezitate infantilă.
Ce facem dacă avem un copil care nu vrea să mănânce legume?
„Pot să fac lucruri gătite: ardei umplut, sarmale, orez cu legume şi acolo pot ascunde morcov, ţelină, pastarnac, ciuperci, ceapă roşie. E bine să îi păcălim în felul acesta? Dacă nu reuşeşti pentru început ele se topesc şi copilul nu le va mai detecta în compoziţie şi după o vreme când mai cere preparatul respectiv poţi să îi dezvălui: uite ştii aveai acolo şi asta, şi asta şi cealaltă”, spune Anamaria Iulian, specialist în obezitate infantilă.
Deşi este esenţial să avem legume în alimentaţie, întrebarea este de unde să le cumpărăm?
„Tot mai mulţi oameni îşi pierd încrederea în supermarketuri, în aşa zişi intermediari pe care îi găseşti la piaţă, toată lumea este nemulţumită de faptul că legumele nu mai au acelaşi gust pe care îl ştiau din copilărie sau că o legumă poate fi ţinută pe raft două săptămâni fără să păţească nimic”, afirmă Raluca Dan, asociaţia Eco Ruralis.
Ioana este mult mai atentă la alimentaţie de când a devenit mama.
„Preferăm să se strice decât să le stropim cu tot felul de soluţii care nu sunt benefice pentru sănătate. Oamenii spun că nu se fac legumele dacă nu le stropeşti, se manesc, se strică”, afirmă Ioana Manolache, mama Sarei.
Spre deosebire de copiii care nu vor sub niciun chip să mănânce vegetale, Sară le adoră de când era mică.
Pentru persoanele care nu locuiesc la casă şi nu au o grădina de legume, există producători locali care livrează produse naturale în oraşele mari.
„Această relaţie este una mai de parteneriat, este o transparenţă mult mai mare, consumatorul poate da o mâna de ajutor dacă vrea, poate să vină să viziteze ţăranul, poate să aibă propuneri către ţăranul respectiv”, spune Raluca Dan, asociaţia Eco Ruralis.
Nicoleta a ales această soluţie atunci când a început diversificarea alimentaţiei Mariei.
„Gustul e clar diferit faţă de ce găseşti în supermarket şi chiar şi în piaţă. Aleg şi să susţin producătorii locali, e important, pentru că vin multe legume şi fructe de afară şi avem atâţia producători de calitate care fac treaba bună şi nu sunt susţinuţi”, afirmă Nicoleta Pătrăşcan, mama Mariei.
Ovidiu Preotu este cel care se ocupă de grădina de legume, împreună cu părinţii şi sora lui. Am vrut să vedem cum reuşesc să le cultive fără pesticide, insecticide sau ingraoaminte chimice, aşa că le-am făcut o vizită în comună Albota din județul Argeo.
Din păcate pierderile sunt foarte mari. Roşiile, de exemplu, sunt compromise în proporţie de 90%.
„Zic că merită până la urmă pentru că văd satisfacţia clientului, satisfacţia mea şi încercăm să învăţăm omul să mănânce cât mai sănătos, chiar dacă pierderile sunt enorm de mari”, afirmă Ovidiu Preotu, legumicultor.
Acesta este unul dintre motivele pentru care şi preţul este mai mare decât la piaţă. Un kilogram de castraveţi costă, de pildă, 7 lei, dar poate ajunge şi la 14 lei, dacă fermă are certificare bio.
„Plătesc mai mult la legume şi fructe, dar plătesc mai puţin la doctor, pentru că aşa cred eu că îmi păstrez cumva sănătatea”, spune Nicoleta Pătrăşcan, mama Mariei.
Celor care nu îşi permit să comande la producători locali le rămâne doar să meargă la piaţă.
„În pieţele agroalimentare găsim atât ţărani cât şi intermediari deghizaţi în aşa-zişi ţărani şi consumatorului îi este foarte dificil să facă diferenţa între ei. Pot să mă duc să îl întreb de unde sunt seminţele, sunt oameni care sunt deschişi să fie vizitaţi la gospodăria lor, la fermă lor să vezi sum sunt produsele, deci este un demers mai adânc, mai amplu, nu doar unul superficial în care am cumpărat legumă şi mă aştept că ea să fie în regulă”, afirmă Raluca Dan, asociaţia Eco Ruralis.
Raluca Dan face parte din asociaţia Eco Ruralis, care lupta pentru drepturile ţăranilor de a practică o agricultură la scară mică, neindustrială. Unul dintre proiectele lor este banca de seminţe ţărăneşti.
„Este o mare bogăţie de seminţe încă. Cu ajutorul membrilor asociaţiei am creat o banca de seminţe comună pe care le multiplicăm an de an”, spune Raluca Dan, asociaţia Eco Ruralis.
Practic ei caută seminţe româneşti, le iau de la ţărani, le cultivă în grădina asociaţiei pentru a le multiplică, iar în luna martie le distribuie către oricine doreşte. E nevoie doar să completezi un formular online şi vei primi seminţele gratuit prin poştă.
„Anul acesta am ajuns la un număr record de 4.000 de comenzi onorate şi ne pregătim pentru anul viitor pt un nr de 10.000 de comenzi”, spune Raluca Dan, asociaţia Eco Ruralis.
De ce e atât de important să cultivăm seminţe ţărăneşti? Pentru că altfel vom ajunge în curând să mâncăm doar legume din seminţe hibrid, modificate în laborator.
În plus, legumele din seminţe ţărăneşti au mai multe proprietăţi nutritive. Cum le recunoaştem?
„Mărimi diferite, uneori zbârcite, unele mai mici, unele mai mari, mai murdare de pământ, acelea în primul rând sunt legumele bune spre deosebire de cele produse din seminţele moderne, seminţele hibrid din laborator unde toate legumele arată la fel”, spune Raluca Dan, asociaţia Eco Ruralis.
Pentru a elimina cât mai mult din substanţele chimice folosite la cultivare puteţi lasă legumele câteva ore în apă cu bicarbonat de sodiu. O altă soluţie este să le spălaţi cu apă şi oţet sau cu apă şi zeamă de lămâie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
