Ce se întâmplă cu virusul vara? Epidemiolog: Nu moare, dar nici nu se simte confortabil pe un volan încins de soare
Vara este un moment-cheie în lupta cu coronavirusul. Și contrar a ceea ce s-ar putea crede, virusul nu moare la temperaturi înalte, ci doar se inactivează, își reduce transmisibilitatea. Tocmai de aceea, trebuie folosit acest răgaz: vara este un moment în care va trebui să ne pregătim foarte bine pentru al doilea val, spune Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. „Am câștigat timp ca să acționăm și să ne pregătim”, afirmă profesorul de la UMF Timișoara.
Epidemiologul se declară optimist în ceea ce privește posiblitatea ca virusul să nu mai activeze la temperaturi ridicate. El spune că a revăzut materiale documentate, susținute de cercetători de marcă, potrivit cărora la 4 grade, virusul are comportamentul „cel mai vioi”, adică transmisibilitatea sa e cea mai bună.
Coronavirusul și căldura
Alte studii spun că temperatura aceasta merge până la 10 grade, dar la 37 de grade, virusul practic se inactivează în mediu extern - nu în cel intern, în organism - în decurs de două zile, iar aici intervin nu numai temperatura, ci și umiditatea și radiațiile ultraviolete.
La 70 de grade, virusul e inactivat în decurs de cinci minute.
„În ultimele trei zile, au apărut 11 studii și acestea sunt susținute de colective de cercetători, dintre care unele să zicem că infirmă ceea ce am spus eu și ceea ce au spus alte studii, care, cu niște diferențe de valori de temperatură, susțin această idee, a reducerii transmisibilității pe perioada de vară. Deci, nu a dispariției virusului - că și asta este foarte important de înțeles: nu înseamnă că pe perioada de vară virusul dispare datorită creșterii temperaturii. El își scade transmisibilitatea”, a punctat la Digi24 profesorul Emilian Popovici.
„Să ne gândim la un exemplu: ce temperatură atinge volanul unei mașini - un obiect în general contaminat, că n-avem ce face - când bate soarele în parbriz. Nu putem să punem mâinile pe volanul ăla! Deci, în mod clar că nici virusul acolo nu se simte foarte confortabil. Pe perioada sezonului cald, în cazul în care vom avea temperaturi constant crescute, de 37 de grade plus, vom asista la o scădere a transmisibilității”, spune profesorul Popovici.
De ce virusul rezistă la tropice
Unii ar putea obiecta că sunt zone în care chiar și în sezonul cald, la tropice, de exemplu, nu a scăzut transmisibilitatea virusului. Da, dar trebuie să ținem cont de un aspect meteo-climatic: la tropice, temperatura medie anuală este în jurul a 18 grade, cu plusuri de până la 24 de grade și cu o umiditate foarte mare. Acolo nu găsim în sezonul cald temperaturi foarte ridicate, care în ultimii ani caracterizează sezonul de vară la noi și atunci lucrurile acestea trebuie analizate sub o serie de aspecte, a explicat prof. Popovici.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Credința mea ca epidemiolog este că în sezonul de vară transmisibilitatea se va reduce, dar în ciuda acestui fapt, perioada de vară trebuie să fie o perioadă de pregătire extrem de intensă. Dacă ne vom confrunta cu un nou val epidemic, odată cu răcirea vremii, spre luna octombrie - noiembrie, va trebui să fim extrem de bine pregătiți”, a punctat Emilian Popovici.
Asta înseamnă continuarea măsurilor care se vor lua de la nivel guvernamental cu aceeași responsabilitate, cu același profesionalism, pregătirea spitalelor care au lacune, sub toate aspectele; de asemenea, pregătirea județelor, la nivelul direcțiilor de sănătate publică; pregătirea populației - și aici profesorul face o sugestie: să fie incluși și specialiștii în psihiatrie-psihologie, care să modeleze mesajele transmise populației, ca să fie acceptate și înțelese cât mai bine.
Un vaccin slab imunogen poate favoriza mutații ale virusului
„Noi practic, prin întreruperea transmiterii - pentru că asta este, de fapt, măsura pe care am luat-o - am câștigat timp pentru această pregătire, am câștigat sănătate și viață pentru mulți oameni, am câștigat timp pentru standardizarea unor terapii care să fie foarte eficiente - nu spun că acestea care se folosesc acum nu sunt eficiente, dar poate pentru o clarificare și mai importantă în privința terapiei - am câștigat timp pentru vaccin, care va fi poate cheia rezolvării problemelor, alături de imunitatea post-infecțioasă”, a explicat vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
„Sigur, vaccinul nu se va livra pe piață în câteva luni de zile, el trebuie supus unor trialuri peste care nu se poate sări, pentru că trebuie să fim foarte siguri de imunogenitatea vaccinului. Un vaccin care este slab imunogen poate favoriza mutații la nivelul virusului, pe care să nu le dorim niciunii. Va trebui să fim siguri de capacitatea lui imunogenă, de siguranța lui și abia apoi își va aduce beneficiile asupra sănătății publice”, a arătat profesorul Popovici.
Modelul suedez a fost înțeles „total eronat”
El spune că relaxarea restricțiilor ar trebui să se facă probabil în trei etape și în acest context a adus în discuție modelul suedez, care, spune el, a fost înțeles „total eronat”. Ar putea constitui un exemplu pentru cum să se facă relaxarea.
„Mulți au înțeles că în Suedia nu se iau niciun fel de măsuri, ceea ce e total eronat. Sunt o serie de măsuri care s-au luat și viața lor nu mai este nici pe departe cum a fost înainte: adunările de oameni sunt limitate la 30 de persoane, liceele, facultățile funcționează online din luna februarie, nu se desfășoară activități sportive cu public, restaurantele sunt închise cu excepția celor care pot asigura această distanțare care trebuie să existe între mese, scaune etc., restul toate sunt închise, barurile la fel. Sunt deschise doar magazinele alimentare, care au program prelungit tocmai pentru ca să se evite aglomerarea. Acesta este modelul suedez pe care unii îl vedeau ca pe o liberalizare totală a măsurilor și o revenire la viața de dinainte. Nu spun că acesta va fi modelul de urmat, dar este un reper și ne putem da seama că nici acolo lucrurile nu se întâmplă cum au crezut unii sau alții. Și mai este o problemă care mai trebuie subliniată, respectiv reacția populației: la ei, din câte știu eu, nu a fost nevoie nici de poliție, nici de armată ca să se implementeze aceste măsuri. Și acest aspect trebuie luat în seamă într-un mod foarte serios”, a punctat profesorul Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
