România are un nou regulament privind gestionarea situațiilor de urgență generate de epidemii și a riscurilor asociate acestora. Documentul arată că Ministerul Sănătății este autoritatea responsabilă cu rol principal pentru managementul riscurilor generate de epidemii. Rolul secundar îi revine Ministerului Afacerilor Interne.
Noul regulament a fost aprobat printr-un ordin al ministrului Sănătății (nr. 3.643/2024), publicat miercuri în Monitorul Oficial.
Scopul regulamentului este acela de a crea cadrul de gestionare de către Ministerul Sănătății a situațiilor de urgență generate de epidemii și a riscurilor asociate.
În caz de risc de epidemie, răspunsul este coordonat de Centrul operativ pentru situații de urgență al Ministerului Sănătății (COSU-MS).
Se stabilesc criteriile în baza cărora se declară epidemia
Regulamentul stabilește criteriile în baza cărora se declară epidemia: notificarea de către un județ afectat a unui eveniment care depășește capacitatea de gestionare a situației la nivel, mărirea ariei geografice sau a numărului populației afectate, o boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import) și/sau creșterea severității evenimentului sau boală cunoscută cu fatalitate mare, creșterea interesului public sau mass-media cu privire la incident, afectare națională și necesitate de măsuri sporite, o boală determinată de un agent înalt patogen și cu potențial mare de răspândire sau OMS a declarat o urgență de sănătate publică de importanță internațională (USPII), cu posibile implicații pentru România.
Potrivit regulamentului, principalele amenințări care se manifestă în cazul producerii unei epidemii sunt: afectarea stării de sănătate a unui număr foarte mare de persoane, în special din rândul categoriilor vulnerabile (copii, bătrâni, persoane cu imunitate scăzută), apariția unui număr mare de decese, într-un tip scurt, cu riscul asociat al dificultăților privind gestionarea acestora, și suprasolicitarea sistemului medical.
Obiectivele gestionării riscului de epidemii şi a riscurilor asociate vizează:
- a) stabilirea mecanismului de comandă, coordonare şi comunicare a răspunsului la epidemii/evenimente epidemiologice de boală transmisibilă de importanţă naţională;
- b) stabilirea atribuţiilor structurilor operative ale Ministerului Sănătăţii implicate în acţiunile de restabilire a stării de normalitate, în situaţia epidemiilor/evenimentelor epidemiologice şi a riscurilor asociate;
- c) stabilirea, în comun cu structurile care asigură funcţii de sprijin, în situaţia manifestării riscului de epidemii şi a riscurilor asociate acestora, a atribuţiilor ce le revin în vederea asigurării domeniilor de acţiune;
- d) descrierea contextului în care instituţiile cu atribuţii în sănătate şi, după caz, alte structuri decât cele de sănătate de la nivel local, judeţean şi naţional vor funcţiona în timpul unei epidemii/unui eveniment epidemiologic;
- e) pregătirea personalului, entităţilor participante la gestionarea riscului, conform atribuţiilor stabilite pe domenii de acţiune şi tip de risc;
- f) asigurarea unei capacităţi optime de acţiune şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii/evenimente, precum şi a celor generate de riscurile asociate;
- g) stabilirea modului de acţiune a structurilor implicate în gestionarea riscului de epidemii/evenimente epidemiologice şi a riscurilor asociate acestora, prin prevenirea, pregătirea, răspunsul, investigarea/evaluarea post-eveniment şi refacerea/reabilitarea, urmărind, în principal, o acţiune coordonată, în vederea unei bune gestionări a acestora, concretizată în reducerea amplitudinii şi impactului acestor evenimente asupra populaţiei, precum şi în reducerea potenţialului de răspândire transfrontalieră;
- h) descrierea tipului de măsuri medicale şi nonmedicale de pregătire şi răspuns care pot fi luate de sistemul de sănătate şi, după caz, de anumite autorităţi, în anticiparea sau în timpul unei epidemii/unui eveniment epidemiologic.
Editor : Marina Constantinoiu
