Votul la 16 ani revine în discuție
Cu un an înaintea alegerilor locale, liderii UNPR revin cu propunerea ca vârsta de vot să scadă de la 18 la 16 ani.
„Avem legea votului de la 16 ani. Este inițiativa din 2010 a senatorului Toma. Considerăm că, dacă de la 16 ani tinerii sunt impozitați, atunci când lucrează legal, merită și să marcheze viitorul”, a spus Gabriel Oprea, președintele UNPR.
Celelalte partide parlamentare nu au încă o poziție clară.
„Majoratul este legat de 18 ani. Este o propunere de viitor, dar se poate discuta, încă nu ne-am formulat un punct de vedere”, a spus Laszlo Borbely, deputat UDMR.
„Nu există o poziție la nivelul conducerii PNL, eram membru în comisia de revizuire a Constituției când a propus acum un an și jumătate acest amendament. Chiar cred că este nevoie în România să ne gândim să scădem această vârstă de vot. Poate nu la 16, puteam chiar la 17 ani”, a spus Alina Gorghiu, co-președinte PNL.
În Austria, vârsta de vot a fost redusă la 16 ani, începând din 2007. Măsura a mai fost introdusă, la nivel local, în câteva landuri din Germania şi în unele cantoane ale Elveţiei. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, în 2011, o rezoluţie prin care a recomandat statelor membre să analizeze posibilitatea de a scădea vârsta minimă de vot până la 16 ani.
În lume, Brazilia şi Nicaragua mai au legislaţie ce permite votul tinerilor la 16 ani, în timp ce Indonezia, Sudan şi Seychelles au fixat pragul la 17 ani.
În sistemul electoral românesc, vârsta minimă de vot a fost modificată în repetate rânduri. În 1831, puteau vota doar cei care împliniseră 25 de ani, pentru ca în perioada interbelică să se ajungă la 21 de ani pentru Camera Deputaţilor şi 40 de ani pentru Senat. Carol al II-lea a renunţat la sistemul dublu în favoarea unei vârste de 30 de ani pentru ambele Camere. În 1948, regimul comunist a coborât limita la 20 de ani. Patru ani mai târziu, legea electorală prevedea vârsta minimă de 18 ani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
