V. Ponta, despre memorandumul cu Rompetrol: Sper ca astfel de proiecte să nu fie victime ale unei bătălii politice
Premierul Victor Ponta a detaliat miercuri, după ședința de Guvern, stadiul adoptării Legii privind aprobarea memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, atragând atenția asupra faptului că președintele Traian Băsescu întârzie promulgarea sa.
Șeful Executivului a trecut în revistă cronologia adoptării proiectului de lege, în contextul în care a anunțat că vor fi semnate o serie de memorandumuri și contracte cu ocazia reuniunii premierilor și a Forumului economic China – Europa Centrală și Est, care se vor derula la București săptămâna viitoare.
„Vreau să fac o singură precizare legată de importanța proiectelor economice, a marilor proiecte, și de prezentare în continuare a României nu doar ca țara care are, iată, cel mai rapid ritm de creștere economică, o stabilitate macroeconomică apreciată de către toți partenerii noștri internaționali, dar și o țară care să rezolve diferendele economice din trecut și să obțină cât mai multe avantaje economice pentru România, investiții străine, creare de locuri de muncă”, a subliniat șeful Executivului, înainte să detalieze principalii pași care ar dus la amânarea promulgării legii privind Rompetrol.
„Este vorba despre un litigiu istoric între România și grupul Rompetrol, unul dintre marii investitori din România și contributori la bugetul de stat, prin taxe, impozite și accizele pe care le plătesc. A existat acest litigiu, în prima instanță statul român a pierdut procesul în România, ulterior, prin negocieri încheiate la data de 15 februarie s-a soluționat litigiul dintre Românie și Rompetrol prin vânzarea unui procent de acțiuni din cele rămase statului român pentru suma de 200 de milioane de dolari și obligația din partea grupului Rompetrol de a crea un fond de investiții în România de un miliard de de dolari, în total 1,2 de miliarde de doalari investite direct în România, dincolo de continuarea activității, de păstrare a locurilor de muncă și plata în continuare a tuturor taxelor către statul român”, a afirmat premierul.
Victor Ponta a explicat faptul că Guvernul României a transmis proiectul de lege către Parlament, proiect care a fost adoptat de Camera Deputaților în 21 mai și de Senat în 28 mai. „Deci în 28 mai, în mod normal, am fi putut să beneficiem de 1,2 miliarde de dolari și să dăm un semnal foarte clar către investitorii străini din România privind capacitatea noastră de a trece peste diferendele din trecut și de a construi parteneriate economice pentru viitor”, a spus premierul.
Ulterior, proiectul de lege a fost contestat pentru neconstitutinalitate de către grupul parlamentar PDL, iar în 26 iunie CCR a respins ca neîntemeiată sesizarea de neconstituțioanalitate. Pe 2 iulie, președintele a cerut Parlamentului reexaminarea legii, cerere care a fost respinsă. După ce cele două camere au readoptat legea conform deciziei CCR, președintele a atacat iar proiectul de act normativ, înaintea promulgării, pe 23 octombrie.
„Tot nu avem legea, nici acum. Probabil mâine Curtea Constituțională, așa cum e normal, cum s-a pronunțat, de altfel, și în cazul legii referendumului, evident că își va susține decizia pe care tocmai o dăduse în 26 iunie. După aceea însă vor urma iarăși cele 10 zile pentru promulgare. Este un caz, mai sunt și altele, în care eforturile pe care România, prin Guvernul României, le face de a sprijini proiectele economice, de a sprijini investițiile străine (...). Curtea Constituțională s-a pronunțat, Parlamentul s-a pronunțat, există în continuare o opoziție a președintelui”, a spus Victor Ponta.
Premierul a subliniat că face aceste precizări în contextul în care săptănâna viitoare se vor semna memorandumuri privind investiții importante în zona de enrgie sau IT.
„Mi-aș dori foarte mult ca aceste proiecte economice și aceste oportunități pe care România le are, iată, din nou, după perioada de criză din 2008 - 2011 să nu fie irosite din cauza bătăliei police interne și toate proiectele economice care creează locuri de muncă, care aduc investiții în România și care creează o bună imagine a României în ceea ce privește investitorii internaționali să fie susținute și să nu fie victime ale unei bătălii politice fără sens”, a conchis Victor Ponta.
Traseul adoptării proiectului
În 13 noiembrie, CCR a amânat pronunţarea pentru data de 21 noiembrie 2013, invocând nevoia „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei”.
Judecătorii au fost sesizaţi de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a primit pentru promulgare legea pentru aprobarea înţelegerii dintre România şi grupul petrolier şi a trimis-o înapoi Parlamentului spre reexaminare. Senatul a respins însă cererea de reexaminare. Preşedinţia a decis, în consecinţă, să ceară Curţii Constituţionale să respingă actul normativ, pe motiv că memorandumul Rompetrol este o înţelegere comercială, care nu trebuie reglementată prin lege.
Amânarea venea după ce, în 26 iunie, judecătorii CCR analizaseră obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Memorandumului de Înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, obiecţie formulată de un număr de 80 deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, Uniunii Democrate Maghiare din România şi Partidului Poporului- Dan Diaconescu.
„Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 80 deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, Uniunii Democrate Maghiare din România şi Partidului Poporului- Dan Diaconescu, în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, se arăta într-un comunicat al CCR.
Care este miza memorandului
Vânzarea celor 26.6 la sută dintre acţiunile Rompetrol către KazMunaiGaz a fost convenită printr-un memorandum, adoptat ulterior de Guvern şi trimis pentru aprobare în Parlament. Legislativul i-a dat undă verde, însă preşedintele spune că documentul ar încălca legea fundamentală, pentru că nu pot fi scrise norme legislative pentru cazuri particulare.
„Legea supusă reexaminării are un caracter individual, ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres”, se arată în comunicatul trimis de Preşedinţie.
În aceste condiţii, statul mai are de aşteptat până să încaseze cele 200 de milioane de dolari pe care firma din Kazahstan promitea să le achite în schimbul acţiunilor. Ministerul Finanţelor aşteaptă banii încă de acum un deceniu.
„Am obţinut o sumă mai mare decât preţul acţiunilor la bursă, dar cel mai important lucru era să luăm o decizie să deblocăm un litigiu care exista din 2005, 2003, de zece de ani, să ne asigurăm că se continuă investiţia în rafinăria de la Năvodari”, a spus premierul.
Datoria Rompetrol datează din 2003, când statul a împrumutat rafinăria deţinută pe atunci de Dinu Patriciu cu peste 600 de milioane de dolari. Creanţa a fost ulterior transformată în acţiuni, ceea ce a transformat statul în proprietarul a aproape 45% din companie. Datoria s-a transferat în 2007, când Dinu Patriciu a vândut rafinăria către KazmunaiGaz. Noii proprietari au plătit până acum 71 de milioane dolari, bani care au intrat în conturile ministerului de finanţe în urmă cu aprope trei ani.
Statul român iese în pierdere din afacerea Rompetrol, susţin analiştii economici. În urma acestei afaceri paguba statului este de 333 de milioane de dolari.
Afacerea cu petrol din România este cea mai mare investiţie externă a Kazahstanului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
