Președintele Băsescu cere reexaminarea Memorandumului cu Rompetrol

Căldură pe datorie, în Constanța. Societatea de termoficare face un împrumut bancar

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

În solicitarea transmisă Camerei Deputaților, președintele Traian Băsescu motivează că stingerea litigiilor – care a stat la baza încheierii acestui memorandum - „se putea realiza pe calea unei tranzacţii între Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului”.

În opinia Președinției, în urma adoptării de către Parlament a proiectului de lege amintit, puterea legislativă a încălcat dispoziţiile Articolului 1 alineatul (4) din Constituţia României, deoarece şi-a arogat competenţa de legiferare, cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

Aprobarea legii respective în Camera Deputaților, în 21 mai, a generat un scandal. Şedinţa a fost suspendată după ce parlamentarii opoziţiei au părăsit sala în semn de protest faţă de introducerea pe ordinea de zi a proiectului de lege pe care, spuneau ei, nu l-au consultat. A fost cea mai vehementă atitudine a democrat-liberalilor de când se aflau în opoziție.

Ei au atacat memorandumul pe fond, acuzând o afacere păguboasă pentru statul român. S-au referit, mai exact, la faptul că acesta vinde un pachet de acțiuni pe care îl deținea la Rompetrol și, de asemenea, se angajează ca, împreună cu Rompetrol, să instituie un fond de investiții.

Memorandumul prevedea ca cele două părţi să constituie un fond de investiţii kazaho-român, sub forma unei societăţi cu structura acţionariatului 80% The Rompetrol Group şi 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic.

Cum s-a ajuns la datoria Rompetrol față de stat

Datoria istorică a Rompetrol către statul român vine din 2003, când statul a împrumutat rafinăria deţinută pe atunci de Dinu Patriciu cu peste 600 de milioane de dolari. Datoria a fost ulterior transformată în acţiuni, iar statul a devenit acţionar semnificativ cu aproape 45%. În 2007, când Dinu Patriciu a vândut rafinăria către KazmunaiGaz, s-a transferat şi datoria.

Dacă legea ar fi respinsă de Parlament sau de Curtea Constituțională, memorandumul poate fi reluat de Guvern. Guvernul ar putea reglementa înțelegerea printr-o hotărâre de guvern. Daca Guvernul nu o face, datoriile se pierd.

Curtea Constituțională a dat deja două decizii în care spune că Parlamentul nu are voie să dea legi pentru cazuri individuale, cum este acesta.

Până la o reglementare finală, statul nu va mai încasa nici datoria parțială de 200 de milioane de dolari din cei 600 de milioane. Și, teoretic, revine la 45% din acțiuni de la cele 18% cât rămasese.  

Citiți și: AFACEREA ROMPETROL. Victor Ponta: Obiectivul principal nu a fost de a obţine o sumă mare de bani