Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Oleg Nikolenko, a anunțat vineri că Ministerul de Externe „inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.
Anunțul purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean a fost făcut pe Facebook și vine după ce Șoșoacă a depus în Parlament un proiect de lege prin care cere anexarea de către România a următoarelor teritorii aflate acum în componența Ucrainei: Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rus. Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România. MAE al Ucrainei inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”, a scris vineri pe Facebook Oleg Nikolenko.
Diana Șoșoacă a reacționat imediat
Senatoarea Diana Șoșoacă reacţionat imediat la mesajul transmis de Oleg Nikolenko:
„Prin acest atac mârșav la adresa mea, Ucraina își dovedește caracterul de stat abuziv și fascist. Prin această amenințare pe care Ucraina o face la adresa mea, devin de fapt solidară cu minoritatea română din Ucraina care este tratată de Kiev tot ca o amenințare la adresa statului ucrainean, motiv pentru care este desființată sistematic și programatic într-un proces de epurare etnică și de ucrainizare forțată care amintește de Germania nazistă.
Cum își permite Ucraina să amenințe un senator al statului român pentru o propunere legislativă ? De când decide Ucraina ce se întâmplă în Parlamentul României ? Este România un stat ocupat de Ucraina și noi nu am aflat ? Da, este adevărat că Ucraina este ocupant al unor teritorii românești pe care mă lupt să le readuc în sânul patriei mamă, dar de când are Kievul drept de veto asupra politicii României?
Această amenințare a Ucrainei la adresa mea arată intenția acestui stat de a-i elimina și fizic pe cei care se opun politicilor naziste ale Kievului. Prin declarația MAE ucrainean, este clar că am devenit ținta numărul unu a criminalilor ucraineni. Dar acet lucru nu face decât să confirme justețea propuinerii mele legislative de a returna României teritoriile deținute abuziv de Ucraina!
De asemenea, le amintesc celor de la MAE ucrainean că prevederea mea legislativă are la bază Rezoluția Senatului SUA nr. 148, din 11 iunie 1991, adoptată de Senatul american care stipulează clar ”convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susțină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova și Bucovina de Nord”. Este și Senatul SUA o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei?
De asemenea, propunerea mea legislativă are ca bază și Declarația adoptată pe 28 noiembrie 1991 de Parlamentul României privind Referendumul din Ucraina și publicată în Monitorul Oficial al României prin care se arată că referendumul din Ucraina din 1 decembrie 1991 ”nu poate avea valabilitate în privința teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României”. Așadar, și Parlamentul României este o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei?”.
Proiectul de lege depus de Diana Șoșoacă
Diana Iovanovici Șoșoacă a depus un proiect de lege prin care cere „denunțarea Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, ratificat prin Legea nr. 129/1997. Prin denunțarea Tratatului, Șoșoacă cere ca România să anexeze teritoriile aflate cândva în componența României interbelice, proces ce ar putea fi posibil doar printr-o declarație de război din partea României.
Fosta senatoare AUR continuă propaganda anti-ucraineană, de acestă dată, la nivel legislativ. Aceasta a depus proiectul de lege în circuitul legislativ. Prin inițiativa sa, Șoșoacă susține public discursul fostului președinte al Rusiei, Dimitri Medvedev, care declara încă în vara anului trecut că România și-ar dori să anexeze teritorii din Ucraina.
De altfel, Șoșoacă este un bun prieten al ambasadorului Rusiei la București, ale cărui invitații le-a onorat de fiecare dată. În ultima vizită la reprezentanța Kremlinului la București, senatoarea ex-AUR a mers pentru a sărbători "rezultatele operațiunii speciale" în Ucraina.
Inițiativa legislativă se înscrie în liniile oficiale ale discursului Moscovei care a încercat, după declanșarea războiului, să convingă opinia internațională că și alte state vecine Ucrainei și-ar dori începerea unui conflict cu aceasta pentru recuperarea teritoriilor care au fost, în trecut, în componența lor.
Astfel, modificările aduse Tratatului cu privire la relațiile de bună veicinătate și cooperare dintre România și Ucraina, prevăd clar situția în care Ucraina ar trebui să deschidă un nou front.
La articolul 3 din proiectul de modificare a Legii 129/1997, Șoșoacă scrie: „România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor”.
Șoșoacă și-a argumentat inițiativa legislativă spunând că: „Prin acest demers dorim să recuperăm identitatea culturală, tradițiile, obiceiurile și religia populației românești estimată la aproximativ 1 milion de români, inclusiv familii mixte. Argumentul că prin semnarea acestui tratat se realiza integrarea țării noastre în NATO este fals, întrucât polonezii au aderat la NATO înaintea noastră, în 1999, fara sa semneze vreun document de recunoaștere a Pactului Ribbentrop Molotov. Din păcate, frații noștri români din Ucraina nu au dreptul să învețe în limba maternă, existând riscul pierderii identității culturale.”
Acest argument al Senatoarei ex-AUR și-a pierdut validitatea, după ce chiar la începutul acestui an, a fost semnată declarația de la Kiev, între UE și Ucraina prin care cea din urmă s-a angajat să consulte atât minoritățile naționale de pe teritoriul său, cât și Comisia de la Veneția în chestiuni care privesc drepturile și legea minorităților. Promisiunea este cuprinsă în declarația adoptată la summitul UE - Ucraina de la Kiev și a fost introdusă în document ca urmare a demersurilor României, după cum declarau surse oficiale pentru digi24.ro.
Editor : R.K.
