O ședință a coaliției de guvernare este programată luni, de la ora 17, la Palatul Victoria. Liderii PNL, PSD și UDMR urmează să discute despre prelungirea compensării prețului carburanților după data de 30 septembrie. Potrivit unor surse politice, liberalii vor să propună ca măsura să fie menținută doar pentru motorină, nu și pentru benzină. Majorarea pensiilor și completarea în Parlament a ordonanței care prevede măsurile din energie sunt printre subiectele de discuție ale liderilor politici.
În ședința de luni a Coaliției, liberalii intenționează să le propună colegilor de guvern ca măsura compensării prețului carburanților cu 50 de bani să fie menținută doar pentru motorină, nu și pentru benzină. Aceștia susțin că prețul benzinei s-a stabilizat. Subvenționarea prețului la carburanți s-a aplicat pe trei luni și urmează să expire pe 30 septembrie.
De partea cealaltă, PSD ar vrea ca prețul să fie în continuare compensat și pentru benzină, și pentru motorină. Potrivit celor mai recente declarații, și UDMR ar susține compensarea până cel puțin în primăvară. „Din punctul meu de vedere, se poate merge până în primăvară, dacă există și resurse bugetare. Eu cred că se pot găsi resurse bugetare, pentru că nu e o sumă atât de mare”, declara Kelemen Hunor, la Interviurile Digi24.ro. În cele trei luni în care s-a aplicat această măsură, din care statul a suportat 25 de bani și benzinarii 25 de bani, impactul bugetar a fost de 900 de milioane de lei.
Supraimpozitarea contractelor part-time
Un alt subiect de discuție, care ar putea fi ridicat în ședința de luni a coaliției, este supraimpozitarea contractelor part-time. Liderii PNL au discutat acest subiect în ședința BEX. Potrivit unor surse participante la discuții, fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, a cerut eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, modificare care ar putea fi făcută în Parlament.
Discuția ar putea fi ridicată de premier în Coaliție, însă acesta le-a transmis colegilor că trebuie discutat cu PSD, social democrații fiind cei care au propus această măsură. PSD susține că „cea mai mare parte a acestor contracte part-time au fost folosite pentru evitarea plății de către angajator a obligațiilor către stat, în dauna drepturilor la pensie ale salariaților și în detrimentul fondurilor destinate medicamentelor compensate și serviciilor medicale acordate cetățenilor români”.
Majorarea pensiilor
Majorarea pensiilor de la 1 ianuarie va fi un alt subiect de discuție în Coaliție. Ministerul Finanțelor este așteptat să prezinte mai multe scenarii de lucru privind procentul cu care ar putea fi majorate pensiile. Social democrații au cerut majorarea cu cel puțin 10% din 2023.
Premierul Nicolae Ciucă s-a ferit să înainteze procente spunând că așteaptă date concrete pentru a vedea cum arată bugetul pe anul viitor și care sunt posibilitățile pentru majorarea pensiilor.
„Există posibilitatea ca începând cu anul 2023, așa cum am discutat în Coaliție și am afirmat de fiecare dată, să susținem creșterea salariului minim și a pensiei, doar că aceste date, așa cum este și normal și responsabil, vor fi făcute public după ce avem proiecția de buget pe anul 2023”, declara premierul.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spunea că „legea și bunul simț ne obligă să creștem pensiile cu rata inflației. Acest lucru îl vom discuta în octombrie-noiembrie, cu ocazia dezbaterii legii bugetului de stat”.
Măsurile din energie
În ședința de luni, liderii coaliției vor continua discuția de săptămâna trecută referitoare la completarea ordonanței pe energie în Parlament.
PSD cere ca de prețul plafonat la energie să beneficieze și lăcașurile de cult, prestatorii publici și privați de servicii de utilitate publică, inclusiv transportul public electric, precum și producătorii de medicamente, distribuitorii, și „unitățile farmaceutice care dețin și utilizează lanț de frig”.
Vicepremierul Kelemen Hunor avertiza însă că „nu vom putea salva toată industria”: „Trebuie să te uiți care sunt domeniile prioritare. Ce poți să susții și ce nu poți. Sunt anumite domenii care nu pot fi salvate doar prin subvenția de la stat. Și nu doar în România. Sunt domeniile prioritare. IMM-urile care aduc o grămadă de bani la buget, agricultura, industria alimentară, da, sunt categorii prioritare. Dar să vă dau un exemplu, industria petrochimică probabil că în acest moment nu poate fi susținută de la bugetul de stat și acolo e o perioadă mai dificilă.”
