Radu F. Alexandru: Dezbaterea despre homosexuali trebuie făcută fără prejudecăţi

Declarațiile sale vin după ce, recent, liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, spusese că nu are „absolut nimic” să le reproşeze homosexualilor, pe care îi consideră „doar nişte oameni bolnavi”. Puiu Hașotti a comentat astfel iniţiativa deputatului USL Remus Cernea privind reglementarea parteneriatului civil între persoane de acelaşi sex.

Radu F. Alexandru a enumerat, duminică, o serie de modificări aduse la Constituţia maghiară, pe care le-a criticat, inclusiv definirea familiei drept căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, informează Mediafax.

Ulterior, Radu F. Alexandru a fost întrebat dacă susţine o altă formulă în care să fie definită familia.

„Este un subiect care a fost extrem de fierbinte în cursul săptămânii trecute. Aşa cum bine ştiţi, de zece ani în România a fost adoptată legea care prevede libertatea opţiunilor individuale şi a opţiunilor sexuale. De aici mai departe este un subiect deschis, este un subiect în care nu intrăm pe un punct de vedere final, este o dezbatere pe care trebuie să o ducem eliberaţi de orice fel de prejudecată, eliberaţi de orice fel de resentimente”, a afirmat vicepreşedintele PDL.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca subiectul să fie luat în discuţie la revizuirea Constituţiei din România, Radu F. Alexandru a menţionat: „În momentul de faţă nu este un punct care urmează să fie prins ... nimeni, niciun partid parlamentar nu şi-a exprimat în momentul de faţă un punct de vedere categoric, un punct de vedere final faţă acest lucru”.

"Ne-am pronunţat împotriva unor formulări total inadmisibile, de felul celor făcute de domnul senator Puiu Haşotti. Ne-am pronunţat ferm respingând o asemenea abordare. Dar este o discuţie pe care trebuie să o purtăm, gândindu-ne pe de o parte la atitudinea cetăţenilor României în urmă cu ceva vreme faţă de această minoritate”, mai spus vicepreședintele PDL.

„Trebuie să ne gândim la experienţa internaţională, europeană şi nu numai şi să vedem dacă trebuie să lăsăm încă zece ani pentru a intra într-o normalizare deplină şi într-o libertate deplină, astfel încât cetăţenii unui stat - sau în speţă, pentru că vorbim despre România - să aibă deplina libertate de a-şi organiza viaţa aşa cum consideră, fără să aducă niciun fel de lezare a spaţiului public şi a celor în mijlocul cărora trăiesc”, a conchis Radu F. Alexandru.