Moartea lui Liam Payne determină industria muzicală să analizeze „cantitatea obscenă de presiune” pusă pe tinerii artiști

Moartea lui Liam Payne, fostul star One Direction, a declanșat o dezbatere cu privire la presiunea imensă la care sunt supuși artiștii, în special cei tineri, care nu știu cum să se descurce în fașa problemelor generate de celebritate.

Într-unul dintre cele mai puternice omagii aduse cântărețului, care a murit la vârsta de 31 de ani după ce a căzut dintr-un hotel din Argentina săptămâna trecută, Sharon Osbourne, personalitate TV și fost judecător X Factor, a declarat: „Cu toții te-am dezamăgit”. Osbourne a spus că Payne era „doar un copil” când a „intrat într-una dintre cele mai dure industrii din lume și a întrebat: „Unde a fost această industrie când ai avut nevoie de ea?”, scrie BBC.

Petiție

Mai mult de 25.000 de persoane au semnat o petiție care spune că industria de divertisment „trebuie să fie trasă la răspundere și să fie responsabilă față de bunăstarea artiștilor lor”.

Osbourne nu era judecător atunci când Payne și-a găsit faima în cadrul emisiunii - el a dat prima audiție la vârsta de 14 ani, în 2008, înainte de a reveni doi ani mai târziu și a deveni parte din One Direction. Restul este istorie.

În timp ce trupa de băieți a continuat să obțină un succes fenomenal în întreaga lume, Payne însuși a recunoscut că asta a venit cu un cost. El a recunoscut că a folosit alcoolul pentru a face față faimei în creștere „pentru că nu exista nicio altă modalitate de a îți da seama ceea ce se întâmpla”.

Starul american Bruce Springsteen se numără printre cei care au vorbit în ultimele zile despre impactul negativ al presiunilor faimei. El a declarat pentru Daily Telegraph că „tinerii nu au încă facilitatea interioară sau sinele interior pentru a fi capabili să se protejeze de multe dintre lucrurile care vin cu succesul și faima”.

„Așa că se pierd într-o mulțime de lucruri dificile și adesea dureroase... fie că este vorba de droguri sau alcool pentru a elimina o parte din această presiune”, a spus el. „Înțeleg foarte bine acest lucru din propria mea experiență, deoarece am avut propria mea luptă”.

Robbie Williams a recunoscut, de asemenea, că s-a luptat cu propriii demoni când avea 31 de ani. „Prin harul lui Dumnezeu și/sau noroc prostesc sunt încă aici”, a spus el.

Fostul star Take That a făcut apel la mai multă bunătate și empatie din partea publicului față de figurile celebre care ar putea trece prin dificultăți. „Chiar și străinii celebri au nevoie de compasiunea voastră”, a scris el.

Citește și

Ce este „cocaina roz”, drogul găsit în organismul lui Liam Payne în momentul morții

„Industria ar trebui să se abțină de la a lucra cu artiști sub 18 ani”

Ar putea industria muzicală să facă mai mult pentru a ajuta artiștii debutanți și se schimbă oare lucrurile acum?

Guy Chambers, compozitor și colaborator frecvent al lui Robbie Williams, a declarat pentru Observer că industria ar trebui să se abțină de la a lucra cu artiști sub 18 ani. „Cred că a pune un tânăr de 16 ani într-o lume a adulților ca aceasta este potențial foarte dăunător. Robbie a experimentat asta, cu siguranță”, a spus el.

Chambers a adăugat: „Știu că în cazul lui Robbie, cu Take That, nu a existat nicio protecție adecvată pentru a avea grijă de ceea ce erau băieții adolescenți. Asta a fost cu mult timp în urmă, dar eu nu văd prea multe semne de schimbare.”

Starul JLS Oritse Williams, care și-a găsit faima și la X Factor, a declarat pentru BBC Breakfast că „Este un joc dur și trebuie să ai o piele foarte groasă”. „Când nu ai trăit viața, să treci prin încercări în timp ce ești sub lumina reflectoarelor este un lucru foarte dificil. Și cine este acolo pentru a sprijini?”

Oritse Williams a spus că a trecut prin propriile sale probleme de când a devenit faimos. „Ești singur în această lume nebună, nebună, în care există o mulțime de vulturi. Este greu să navighezi”.

Și Eoghan Quigg, care a apărut pe X Factor cu Payne în 2008, a declarat 5 Live: „Trebuie să existe mai mult sprijin, deoarece este o afacere capricioasă, mai ales acum cu social media.”

One Direction a ocupat locul al treilea la X Factor în 2010, în spatele câștigătorului Matt Cardle și al vicecampioanei Rebecca Ferguson . Aceasta s-a declarat „devastată” de moartea lui Payne.

Dealtfel, ea declarase anterior că în industria muzicală mulți vor să te intimideze sau să te exploateze.

„Am vorbit ani de zile despre exploatarea tinerelor vedete și efectele ei. Mulți dintre noi încă trăiesc cu consecințele și PTSD [tulburare de stres posttraumatic]”, a scris ea pe social media.

Ferguson și-a amintit că, într-una din zile, a luat un taxi cu Payne pentru a filma The X Factor, după ce l-a întâlnit într-o gară. „Nu pot să nu mă gândesc la acel băiat care era plin de speranță și care aștepta cu nerăbdare viitorul său luminos. Dacă nu ar fi sărit în acel tren și nu s-ar fi urcat în acel taxi, cred că ar fi în viață astăzi.”

„O cantitate obscenă de presiune”

Și Katie Waissel, care a apărut și ea la X Factor în 2010, militează de mult timp pentru un sprijin mai bun pentru cei care apar la televizor. Ea a vorbit cu BBC anul trecut despre „cantitatea obscenă de presiune” sub care s-a simțit în calitate de concurent al emisiunii.

Ca răspuns, un purtător de cuvânt al X Factor a declarat că au fost luate „măsuri solide” pentru a-i sprijini pe cei implicați în emisiune.

Vorbind la BBC Radio 5 Live vineri, ea a spus că tinerii muzicieni au fost „naivi” cu privire la intrarea într-un reality show de televiziune. „Nu a fost transparent în ce ne băgăm... nimeni nu știa la ce să se aștepte”.

Waissel a numit industria muzicală „foarte manipulatoare, coercitivă și deconstructivă”, spunând că „suge sufletul din oameni”.

Matt Thomas, care a co-fondat organizația caritabilă Music Support în 2016, după două decenii ca director executiv al unei case de discuri și manager de artiști, a declarat că a văzut „schimbări masive” în ultimii ani. „De fapt, cred că industria muzicală a devenit mult mai bună și a făcut atât de multe progrese”, a declarat el pentru BBC News.

„Ceea ce am observat în ultimii 10 ani este conștientizarea faptului că este vorba [despre] ființe umane mai degrabă decât despre mărfuri. Dar avem încă un drum lung de parcurs”.

Acum există mai mult sprijin, dar nu toată lumea știe unde să îl găsească, a spus el.

„Una dintre cele mai mari probleme este lipsa de conștientizare a ajutorului care este disponibil și lipsa unei semnalizări clare și a unor căi oficiale recunoscute.”

De asemenea, el a susținut sugestia lui Chambers conform căreia copiii sub 18 ani ar trebui să beneficieze de o protecție mult mai mare. „Există o diferență enormă între datoria de îngrijire față de artiști și datoria de îngrijire față de copii. Obligația de îngrijire a copiilor ar trebui tratată complet separat”, a spus el.

„Faima nu este ceea ce pare a fi... ai un milion de prieteni, dar nu ai prieteni”

Managerul de talente Jonathan Shalit a declarat, de asemenea, că lucrurile s-au schimbat din 2010.

„Din fericire... au fost învățate multe lecții. Cred că este foarte important să separăm emoțiile și teribilismul a ceea ce i s-a întâmplat lui Liam... Asta la mulți ani după ce a părăsit One Direction...

Pe de altă parte, unii membri ai One Direction au continuat să aibă un mare succes și o mare bucurie în viață. Nu este alb și negru”.

El a recunoscut că „faima nu este ceea ce pare a fi... ai un milion de prieteni, dar nu ai prieteni”.

„Întotdeauna spun că artiștii sunt cei mai sensibili oameni într-o afacere foarte grea”.

BPI, organismul comercial care reprezintă casele de discuri, a declarat că acum există „mult mai multă atenție” înțelegerii presiunilor cu care se confruntă aceștia.

Există „o gamă largă de sprijin” din partea managerilor, precum și a organizațiilor precum Music Support și Help Musicians, care oferă „o gamă largă de sprijin”, a declarat un purtător de cuvânt al BPI pentru BBC News.

„Comunitatea muzicală se gândește în permanență la ce îngrijire suplimentară poate fi oferită. BPI se angajează să sprijine membrii săi și industria în general pentru a se asigura că bunăstarea artistului rămâne o prioritate.”

Consultantul în management muzical Marcus Anthony a declarat duminică pentru 5 Live: „Industria muzicală este conștientă că aceste lucruri trebuie abordate, iar marile evenimente și convenții muzicale organizează seminarii și discuții despre bunăstarea artiștilor, iar lucrurile se îmbunătățesc.

„Dar unii manageri și case de discuri vor acorda întotdeauna prioritate banilor în detrimentul artistului.”

Editor : S.S.