Potrivit noilor prevederi discutate de parlamentari, mandatul preşedintelui ţării va fi redus la patru ani, iar atribuţiile sale vor fi limitate. Viitorul şef al statului nu va putea refuza propunerile de premier avansate de partidul sau alianţa majoritară în Parlament şi nici nu va putea organiza referendumuri naţionale fără consultarea aleşilor.
Odată cu modificarea Constituţiei, prim-ministrul va căpăta însă puteri sporite: va fi singurul care va decide în privinţa remanierii unui ministru şi va merge în locul preşedintelui la reuniunile Consiliului European.
Comisia pentru revizuirea Constituţiei a început cu stângul. Prima şedintă a fost amânată.
„Cu vorbele, am văzut cum a fost cu vorbele, acum, cu faptele”, spunea Victor Ponta.
Nici nu și-a început bine activitatea, că au şi apărut primele critici. Totul, după ce Comisia de revizuire a introdus în proiectul viitoarei Constituţii mai multe articole care se regăsesc deja în alte legi.
„Există tentaţia, în special: toată lumea ne face propuneri să punem în Constituţie încă un articol şi încă o prevedere, să nu ne trezim că trebuie să o modificăm din nou”, a spus premierul.
Au urmat disputele în legătură cu traseismul politic, familia și drepturile celor cu alte orientări sexuale. Nu a existat însă nicio divergență în ceea ce privește tăierea atribuțiilor preşedintelui. Acesta nu va mai putea refuza premierul propus de partidul sau alianţa care obţine cele mai multe voturi şi nu va mai avea niciun cuvânt de spus în privinţa numirii şi revocării miniştrilor. În plus, nu va mai putea convoca un referendum fără acordul Parlamentului. În schimb, se va numi şeful statului şi va avea un mandat de patru ani, nu de cinci ca acum.
Întrebat, în ideea în care va fi ales președinte, dacă îl va mulțumește felul în care a fost revizuită Constituția și atribuțiile pe care le are președintele, Crin Antonescu a răspuns: „Cred că atribuțiile președintelui sunt oricum destul de multe, destul de grele încăt să poată face obiectul de activitate al cuiva”.
Premierul, în schimb, îşi sporeşte puterea. Va fi singurul care va decide în privinţa schimbării miniştrilor şi va reprezenta România la Consiliul European în locul preşedintelui. Nu în ultimul rând, şeful Guvernului şi miniştrii obţin un plus de imunitate: nu vor putea fi cercetaţi penal decât cu acordul Parlamentului.
Potrivit noii Constituţii, parlamentarii vor putea bloca organizarea unui referendum de către preşedinte. Apar însă şi responsabilităţi. Dacă Legislativul declanşează procedura de suspendare a şefului statului şi românii votează împotrivă, atunci corpul legiuitor este dizolvat.
Rolul preşedintelui
- mandatul preşedintelui - redus la 4 ani
- nu poate refuza o propunere de premier
- nu poate refuza numirea unui ministru
- nu poate aviza urmărirea penală a unui ministru
- nu poate suspenda un ministru
- nu poate convoca referendum fără acordul Parlamentului
SURSA: Proiectul de revizuire a Constituţiei
Puteri sporite pentru premier
- singurul decident în privinţa schimbării miniştrilor
- reprezintă România la Consiliul European
Aleşii au superimunitate
- numai Parlamentul cere urmărirea penală a unui ministru
- parlamentarii pot bloca organizarea unui referendum
- parlamentarii, judecaţi de instanţele comune, nu de ICCJ
- numai Parlamentul suspendă din funcţie un ministru
SURSA: Proiectul de revizuire a Constituţiei