Procurori: Recomandările formulate în Raportul MCV nu au caracter opţional pentru România

Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” a transmis, vineri, că apreciază obiectivitatea şi integritatea surselor de documentare în procesul de elaborare a Raportului MCV 2018, iar cooperarea deschisă din partea Comisiei Europene pentru atingerea obiectivelor din raport este un factor de încurajare pentru sistemul judiciar naţional. În plus, procurorii precizează că recomandările formulate în cadrul Raportului MCV nu au caracter opţional pentru România.

Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” a transmis, vineri, printr-un comunicat de presă, că „apreciază obiectivitatea şi integritatea surselor de documentare în procesul de elaborare a Raportului MCV 2018”.

În plus, cooperarea deschisă din partea Comisiei Europene pentru atingerea obiectivelor de referinţă ale MCV este văzută de către procurori ca „un factor de încurajare pentru sistemul judiciar naţional”.

„Raportul Comisiei Europene vine în momentul în care, din 2017, mai multe organisme internaţionale au semnalat că politicile adoptate în România nu răspund exigenţelor statului de drept şi rolului parchetelor, aşa cum sunt dezvoltate în jurisprudenţa CJUE, CEDO şi în recomandări destinate statelor membre al Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei. Efectele asupra sistemului judiciar şi a sustenabilităţii necesare în cadrul MCV sunt prezentate realist, în sensul că politicile iniţiate şi adoptate în perioada de referinţă s-au cumulat în direcţia vulnerabilizării cadrului de sancţionare a faptelor de corupţie, de reducere a capacităţii instituţionale a instituţiilor judiciare şi de reducere a independenţei procurorilor. Mediul profesional a cerut, în cadrul consultărilor prealabile şi al participării la dezbateri parlamentare, ca propunerile de modificare să aibă o fundamentare adecvată şi profesionistă”, se arată în comunicat.

Potrivit procurorilor, recomandările formulate în cadrul Raportului MCV „nu au caracter opţional pentru România”.

„Prin decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a României a apreciat că poziţia de membru al Uniunii Europene «impune statului român obligaţia de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2)»”, se mai arată în document.

Procurorii cer un „dialog real şi de bună-credinţă cu toţi actorii implicaţi în sistemul de justiţie în vederea îndeplinirii condiţionalităţilor impuse de Raportul Comisiei Europene”.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a susţinut, în schimb, că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare conţine unele erori factuale sau de apreciere în legătură cu activitatea CSM, printre care şi faptul că ar fi exercitat presiuni asupra Instanţei supreme.

Prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans a declarat, marţi, prezentând raportul MCV, că, în ultimele luni, în România s-a înregistrat un regres regretabil legat de amendarea legilor justiţiei, independenţa magistraţilor şi combaterea corupţiei. El a spus că sunt opt măsuri care trebuie adoptate.

Comisia Europeană recomandă, în raportul publicat marţi, suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare, suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează procurori în funcţii-cheie, respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere, îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală şi relansarea procedurii de revizuire.