Președintele Traian Băsescu s-a răzgândit de nenumărate ori. „În situaţia în care, în profida avizului Curţii Constituţionale, Parlamentul va vota suspendarea mea, în maxim cinci minute de la vot voi demisiona din funcţie".
Deşi a fost suspendat, şeful statului a renunţat la intenţia sa. Votul de la referendumul din 2007 l-a reconfirmat în funcţia de preşedinte al României.
Patru ani mai târziu, Traian Băsescu îşi anunţa din nou retragerea din politică. „În prima zi în care am plecat de la Cotroceni, plec din viaţa politică. Mi-a ajuns”, spunea el.
Un an de zile mai târziu, preşedintele prezenta alte planuri de viitor. „Ce aş face dacă într-adevăr n-aş mai avea nimic de făcut, cred că o să rămân activ în viaţa politică, în viaţa publică”.
În 2013 o nouă suspendare a lui Traian Băsescu aducea o altă promisiune fermă în clasa politică: „Daca nu veți fi demis la referendum, eu, Crin Antonescu, mă retrag definitiv din viața politică”.
Traian Băsescu a revenit la Cotroceni, dar Crin Antonescu nu a mai demisionat. „Nu mă retrag din politică, pentru că Traian Băsescu a fost demis în realitate”, a subliniat Antonescu.
Actualul preşedinte al Senatului nu este la prima răzgândire. În legislatura 2000-2004, liberalul propunea închisoare pentru aleşii incompatibili. Au trecut ani, mandate şi Crin Antonescu s-a transformat într-un apărător al incompatibililor, cel mai bun exemplu fiind cazul Mircea Diaconu.
Victor Ponta a fost, ca lider al opoziţiei, un adversar declarat al exploatării gazelor de şist. Tema a fost invocată şi în moţiunea de cenzură care a vizat Guvernul Ungureanu. „De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific?", se spunea în documentul care a dus la demiterea cabinetului condus de Mihai Răzvan Ungureanu în aprilie 2012. Ajuns premier, Victor Ponta a devenit avocatul exploatării gazelor de şist. „Explorarea se face prin metode convenționale, nu există nicio temere pentru mediu”, subliniază premierul.
Premierul a fost trimis de preşedintele Traian Băsescu la Consiliul European să pledeze, în numele României, această cauză.