Pașaport diplomatic. Ambasadorul Muntenegrului la București: Accidentul de anul trecut a apropiat țările noastre
Anul trecut, în Muntenegru, a avut loc un accident grav în care au fost implicaţi cetăţeni români. A fost un eveniment care a adus cele două popoare mai aproape?
Evident că a apropiat oamenii, dar nu credeam că un astfel de eveniment ar fi putut avea asemenea rezultate. Relaţiile dintre români şi muntenegreni sunt apropiate şi aşa au fost mereu şi noi ştim că sunteţi prieteni. Vreau doar să vă spun că istoric vorbind, cel mai recunoscut lider muntenegrean din secolul XV şi-a căsătorit fiica cu ducele Radu de România. Şi sunt multe exemple de acest fel. Dar şi în istoria recentă. Ştiţi cum au reacţionat muntenegrenii la accident. Am făcut tot ce a fost nevoie să îi ajutăm pe acei oameni. Oameni obişnuiţi au venit să ajute şi nimeni nu a cerut nimic în schimb. Este păcat că s-a întâmplat în Muntenegru şi sperăm că nu se va mai întâmpla niciodată şi îi aşteptăm pe români să vină la noi, ca prieteni şi să se bucure de Muntenegru.
Muntenegru îşi urmează calea spre aderarea la Uniunea Europeană. Cum se descurcă în această direcţie şi cum poate România să ajute Muntenegru în acest sens?
Cred că până acum ne-am descurcat bine, deja am închis două capitole şi vom deschide încă cinci. Asta înseamnă şi tot ce este legat de sistemul legal şi de corupţie. Acest lucru este cel mai important capitol din punctul de vedere al Uniunii Europene. În ceea ce priveşte România, avem sprijinul total al părţii române, nu trebuie să menţionez că deja am semnat o serie de parteneriate, că suntem parteneri cheie în ceea ce priveşte de exemplu mediul înconjurător, în domeniul legal şi în multe alte activităţi. Recent am avut experţi din România, poate o parte dintre ei sunt încă în Muntenegru şi ne ajută cu diferite chestiuni legate de sistemul juridic, reforme juridice şi cele legate de mediul înconjurător.
Aţi menţionat corupţia şi corupţia este des pomenită în relaţia UE-România, când vine vorba despre Mecanismul de Verificare şi Cooperare. Cum este situaţia în Muntenegru? Ce instrumente se folosesc în lupta împotriva corupţiei?
Puterea legii, în primul rând. Şi crearea unei societăţi decente unde toţi oamenii să aibă aceleaşi posibilităţi pentru viaţa lor şi pentru viaţa familiilor lor. Corupţia este ceva iminent pentru toate ţările care sunt în tranziţie şi care au moştenirea vremurilor vechi. Iar Muntenegru nu este diferită din punctul acesta de vedere. Dar cel mai important lucru este să înţelegem că ea există şi că ne străduim să luptăm împotriva ei. Un lucru bun este faptul că Muntenegru este o ţară mică şi lucrurile se văd repede în Muntenegru. Şi orice fel de corupţie poate fi simplu descoperită. Şi vă asigur că este o voinţă puternică a societăţii muntenegrene, atât societatea cât şi guvernul, pentru a se termina această situaţie. Acest lucru a fost recunoscut de partenerii noştri internaţionali, Uniunea Europeană, SUA şi alţii.
Ambasada Muntenegrului s-a deschis foarte recent în România. Cu ce planuri aţi venit în ţara noastră?
Da, este corect. Ambasada Muntenegrului s-a deschis acum 2-3 săptămâni, dar am venit în România în urmă cu 4 luni şi mi-am prezentat credenţialele preşedintelui statului, domnul Băsescu, pe 13 noiembrie anul trecut. Care sunt planurile? Planurile se referă la întărirea cooperării pe toate planurile dintre cele două ţări, întârirea cooperării care există deja între prieteni.
Care sunt principalele domenii ale schimburilor comerciale care pot fi dezvoltate în cooperarea dintre cele două ţări?
Nu voi vorbi doar despre cooperarea comercială, ci despre toate variantele de cooperare economică şi sunt posibilităţi foarte mari. Aş menţiona de exemplu domeniul energetic, unde România este unul dintre jucătorii importanţi în această zonă a Europei, domeniul turistic, infrastructura şi multe altele. Deci, în timpul celei mai recente vizite ale adjunctului ministrului Afacerilor Externe, unul dintre subiectele discutate cu omologii săi a fost economia. Şi astfel am stabilit că trebuie să întărim cooperarea dintre ţările noastre, în diferite domenii, dar mai ales în cel al energiei. Sunt posibilităţi foarte mari ca Muntenegru să poată importa energie electrică din România, pe termen lung. Deci avem nevoie de această energie pentru că avem o centrală românească în Muntenegru, care este un mare consumator de energie şi în acelaşi timp trebuie să spun că Muntenegru devine un punct important în reţeaua de distribuţie energetică în această parte a Europei, pentru că în momentul acesta se trage un cablu foarte mare între Muntenegru şi coasta Italiei. Ceea ce înseamnă că italienii îşi vor rezolva nevoile energetice prin importurile prin Muntenegru.
Ambele ţări au bogăţii naturale frumoase. Cum poate fi turismul promovat între cele două ţări?
Facem tot ce trebuie. Ca să vă dau un exemplu, anul trecut am avut peste 30.000 de turişti români în Muntenegru şi cred că toţi au fost mulţumiţi şi s-au simţit bine acolo. Nu este un număr mare, dar sunt posibilităţi mari şi potenţial.
Muntenegru şi-a câştigat independenţa înainte de răspândirea crizei economice în lume. Cum a evoluat ţara de atunci?
A fost 2006 când ne-am câştigat independenţa printr-un referendum organizat în mod democratic. Pe o perioadă scurtă Muntenegru a fost acceptat de toţi partenerii internaţionali din lume. Am stabilit relaţii diplomatice cu cele mai multe ţări din lume, trebuie să spun că România a fost printre primele ţări care au recunoscut independenţa noastră. România şi-a deschis chiar şi ambasadă la noi în 2006 când a venit ambasadorul Florovici, care este de altfel şi primul ambasador român în Muntenegru. România a fost prezentă în Muntenegru politic şi diplomatic înainte de a ne obţine independenţa, când eram parte a aşa-numitei Federaţii Serbia şi Muntenegru.
Vedem că este o situaţie foarte delicată între Rusia şi Ucraina. Este cumva o paralelă cu situaţia din Balcani din anii 90. Care credeţi că sunt metodele pentru desamorsarea tensiunilor şi a promova cooperarea între ţările din regiune?
Pentru a desamorsa tensiunile dintre ţări metodele sunt negocierile, contactul direct şi diplomaţia. Trebuie ca diplomaţia să aibă mână liberă pentru ca războiul să nu mai aibă niciodată loc. Din păcate noi am avut un război în fosta Iugoslavie şi a fost unul foarte dureros pentru toate naţiunile. Din fericire, Muntenegru a fost singurul loc din Balcani unde nu am avut război, în ciuda faptului că Muntenegru a fost şi este o ţară cu multe etnii, cu muntenegreni, cu sârbi, cu albanezi şi musulmani care locuiesc acolo. În ciuda faptului că războiul a fost la graniţa noastră, în Kosovo, în Bosnia, în Croaţia, şi încă nu am experimentat acest lucru în Albania, dar am reuşit să menţinem pacea. Este o chestiune de decizie politică a celor care au condus ţara, dar este de asemenea şi o moştenire a faptului că oamenii trăiesc împreună. O să vă spun un lucru interesant. Avem o comunitate mare de minoritari albanezi care trăiesc în Muntenegru, 7-8% dintre locuitorii ţării. Dar ei se consideră muntenegreni de origine albaneză. Niciunul dintre ei nu neagă faptul că este muntenegrean şi trăiesc împreună cu noi, nu lângă noi, ei sunt parte a societăţii. La fel este şi în cazul musulmanilor. Acesta este un lucru de care suntem mândri şi aceasta este singura metodă prin care oamenii colaborează, că toată tensiunea şi toate conflictele pot fi rezolvate.
Dacă vorbim despre cooperare, Muntenegru nu este încă membru al Uniunii Europene dar este parte a Strategiei Dunării pe care Uniunea o are. Ce potenţial de cooperare credeţi că există între ţările dunărene din această regiune?
O să vă dau un altfel de răspuns. Una dintre priorităţile politicii externe a Muntenegrului este cooperarea regională. Deci suntem foarte dedicaţi acestui lucru şi este singura metodă prin care o ţară mică poate exista în astfel de împrejurări. Deci având în vedere posibilităţile în acest caz împărtăşim posibilităţile de acest gen. În ceea ce priveşte Strategia Dunării participăm pentru că suntem o parte a acestei zone. Desigur, nu este prioritatea noastră numărul unu, prioritatea principală ar fi să spunem cooperarea ionică-adriatică. Dar este ceea ce se cheamă strategiile macro-regiunilor care sunt construite atât în ceea ce priveşte cooperarea ionico-adriatică şi pe cea din regiunea Dunării. Aceste macro-regiuni trebuie să fie conectate prin interese economice şi comerciale.
România şi Muntenegru plănuiesc un Forum Economic comun în acest an. Când se va întâmpla şi ce aşteptări aveţi?
Acest forum va avea loc în Muntenegru, în a doua jumătate a acestui an. În timpul vizitei primului ministru Djukanovic s-a stabilit împreună cu primul-ministru Ponta să se ţină Forumul Economic la Podgorica în a doua jumătate a acestui an. Este de altfel şi o posibilitate ca domnul Ponta să facă o vizită în Muntenegru şi ne aşteptăm la multe din partea acestui Forum pentru că este o şansă pentru comunităţile de afaceri din ambele ţări să aibă contact direct şi să poată discuta despre proiecte concrete. Şi sunt foarte multe, le ştim, dar trebuie făcuţi şi paşi concreţi. Ca un exemplu, trebuie să vă spun că schimburile comerciale între România şi Muntenegru nu se ridică la o cifră peste 15 milioane de euro, ceea ce este aproape nimic, dacă ne gândim la ce posibilităţi avem. Şi majoritatea în acest schimb este reprezentată de exporturile româneşti. Şi ambele părţi sunt gata să lucreze ca să schimbe aceste cifre, pentru că posibilităţile există.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
