„Sunt 31 de decizii date de judecătorii Curţii Constituţionale care îşi aşteaptă rezolvarea în Parlament. Toate date pe noile Coduri penale, modificate şi adoptate în 2014. În practică, asta înseamă că 34 de articole trebuie modificate de aleşii României şi puse în acord cu ce a spus Curtea Constituţională. Potrivit celor de la news.ro, asta înseamnă modificarea a 6 articole din Codul penal şi 28 de articole din Codul de procedură penală”, relatează Anca Suciu, reporter Digi24.
În doi ani au venit soluţii doar de la Guvern, prin ordonanţă de urgenţă. Deputaţii jurişti promit însă că acum trec la treabă. Trebuie să clarifice problema conflictului de interese şi să facă un anunţ aşteaptat de toţi şoferii: concentraţia maximă de alcool din sânge care le permite să conducă fără să rămână fără permis. Curtea Constituţională spune că răspunsul este în vechiul Cod penal: alcoolemia care se ia în calcul este cea stabilită prin măsurătoarea cu alcooltestul, nu pe baza analizelor făcute la sânge.
Alt exemplu: în ianuarie 2015, CCR a spus că este neconstituţională confiscarea extinsă asupra bunurilor dobândite înainte de 2012. Decizia îl ajută de exemplu pe Dan Voiculescu, care şi-ar putea recupera astfel averea confiscată de instanţă.
Reporter: Există o explicaţie pentru care acestea nu au fost puse în acord până în prezent?
Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor: Da, datorită faptului că s-a aşteptat un punct de vedere şi susţinere şi din partea Ministerului Justiţiei.
Ministrul Justiţiei trebuie să lucreze împreună cu deputaţii jurişti, procurori şi judecători la alte 30 de propuneri parlamentare de modificarea Codurile penale.
„Acolo este nevoie de o consultare între instituţiile în domeniu şi după aceea să se aleagă cea mai bună soluţie, fie un proiect de lege iniţiat de Guvern, fie o iniţiativă parlamentară”, spune Gabriel Andronache, deputat în Comisia juridică.
În aceşti doi ani, toate articolele declarate neconstituţionale au fost suspendate.