Olguţa Vasilescu: Augustin Lazăr trebuie să plece imediat din funcţia de procuror general

Purtătorul de cuvânt al PSD, deputatul Lia Olguţa Vasilescu, îi solicită procurorului general al României, Augustin Lazăr, să îşi dea demisia imediat şi să îşi ceară scuze public "pentru că a ocupat această înaltă funcţie din sistemul judiciar românesc, deşi a întreprins acţiuni de poliţie politică în timpul regimului comunist". Procurorul general a făcut luni precizări în acest sens. El a subliniat că doar verifica îndeplinirea criteriilor tehnice pentru eliberare.

"A refuza eliberarea legală a unei persoane pentru că a criticat politica represivă a Partidului Comunist se numeşte poliţie politică. Acest lucru l-a făcut Augustin Lazăr când era şeful acelei comisii de la Penitenciarul Aiud pentru eliberarea condiţionată a unor dizidenţi politici. Nu avem nevoie de un certificat CNSAS pentru a stabili asta", a declarat Olguţa Vasilescu, citată într-un comunicat de presă transmis de PSD.

Purtătorul de cuvânt al PSD a afirmat că, la 30 de ani de la căderea comunismului, "România se află în situaţia revoltătoare ca procurorul cu cel mai înalt grad din sistemul judiciar să fi fost un agent de poliţie politică a regimului comunist".

"După dezvăluirile privind trecutul său, fiecare zi în care Augustin Lazăr ocupă funcţia de procuror general al României este o încălcare gravă a valorilor democratice şi o ofensă de netolerat pentru toţi dizidenţii din timpul regimului comunist şi pentru toţi ce care au luptat la Revoluţie. Îi cer deci să plece imediat din funcţie şi să îşi ceară scuze faţă de cei pe care i-a făcut să sufere în timpul comunismului", a susţinut Vasilescu.

Ea a adăugat că, dacă Augustin Lazăr va refuza să îşi dea demisia, atunci preşedintele Klaus Iohannis va trebui să acţioneze imediat în sensul revocării sale din funcţie.

"Are pe masă propunerea de revocare. Chiar astăzi poate semna decretul, pentru a înlătura această pată ruşinoasă de pe obrazul Justiţiei din România. Putem presupune că până acum nu a ştiut trecutul tulbure al lui Augustin Lazăr. Dar de acum înainte nu mai are nicio scuză. Dacă nu-l revocă, devine complice şi îşi va murdări mâinile şi conştiinţa cu păcatele acestui procuror al poliţiei politice comuniste. Să nu uităm şi că singurul procuror invitat să vorbească în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost, culmea, torţionarul Augustin Lazăr care a călcat în picioare drepturile fundamentale ale unui dizident politic. Ce palmă pentru România şi pentru Europa!", a mai afirmat Lia Olguţa Vasilescu.

Luju.ro a scris că Augustin Lazăr "a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist", Iulius Filip. "În anii '80, după ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceausescu şi şi-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul faţă de mişcarea anticomunistă “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat şi arestat în mai multe rânduri (..) În final, acesta fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru “propagandă împotriva orândurii socialiste”", scrie sursa citată, care susţine că Iulius Filip a încercat de două ori să fie liberat condiţionat, fiind refuzat de o comisie condusă de procurorul Augustin Lazăr.

Procurorul general, Augustin Lazăr, a precizat că între 1985-1986 a fost procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia şi a îndeplinit, periodic, atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare condiţionată. El subliniază că această comisie nu dispunea eliberarea deţinuţilor, ci doar verifica îndeplinirea criteriilor tehnice pentru eliberare.

"Contrar afirmaţiilor lansate de unele instituţii de presă, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi, acesta fiind exclusiv atributul instanţei de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59-60 din Codul penal din 1969: îndeplinirea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsa ce se executa şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară", arată Lazăr.

El adaugă că pedepsele cu închisoarea se executau în temeiul mandatelor de executare emise în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, iar procesele-verbale ale Comisiei pentru liberare condiţionată se trimiteau instanţei de judecată competente a hotărî, persoanele condamnate putându-se adresa instanţei de judecată şi în cazul unor constatări negative ale Comisiei.

"Având în vedere perioada lungă de timp care a trecut, precum şi imposibilitatea consultării unor documente originale (în special a hotărârii judecătoreşti emise în cauza respectivă) care să probeze situaţia evocată, precizez că nu pot confirma aspecte concrete referitoare la persoana despre care se face referire în articolele de presă", mai spune Augustin Lazăr.

Sursa: News.ro