„Din informaţiile deţinute de mine în acest moment, PNL nu a depus această solicitare, care trebuie să fie însoţită de o documentaţie mai amplă”, a afirmat Sasmatzoglou.
Întrebat dacă există discuţii între oficiali PNL şi PPE în acest sens, Sasmatzoglou a evitat să indice clar dacă are cunoştinţă despre astfel de discuţii, menţionând însă că sunt normale în cadru informal şi nu pot fi comentate oficial pentru a nu da naştere la speculaţii.
Procedura tehnică de aderare la PPE, valabilă pentru orice partid din orice ţară europeană, necesită ca după depunerea solicitării şi documentaţiei oficiale de către reprezentanţii acelei formaţiuni, aceasta să fie analizată şi dezbătută într-un grup de lucru constituit la nivelul PPE, din care pot face parte reprezentanţi ai oricărei formaţiuni membre.
Ulterior, solicitarea este transmisă Adunării Politice a PPE, care se reuneşte de regulă o dată la trei luni, în cadrul acestei structuri putând fi formulate şi eventuale obiecţii oficiale privind aderarea PNL la familia populară de către reprezentanţi ai celorlalte formaţiuni afiliate din România - PDL, UDMR şi PNŢCD. Solicitarea este supusă apoi la vot în Adunarea Politică şi se decide prin majoritate simplă.
Fostul preşedinte al PDL Emil Boc a declarat, joi, că în PPE nu sunt primite „partidele de sorginte socialistă” şi că „atâta vreme cât PNL s-a topit în PSD, nu prea are şanse să intre în PPE”.
„În PPE nu sunt primite partidele de sorginte socialistă. Atâta vreme cât PNL s-a topit în PSD, nu prea are şanse să intre în PPE, unde sunt primite partide de dreapta şi de centru-dreapta, nu partide de sorginte socialistă. Cel puţin acesta este PNL-ul lui Crin Antonescu de astăzi”, a spus Boc.
Într-un interviu acordat în toamna lui 2012 unui ziar spaniol , liderul PNL Crin Antonescu afirma că „se uită cu interes la PPE”. Fără a preciza clar care este poziţia sa, Antonescu a spus că în interiorul PNL există o „importantă componentă conservatoare”, care situează partidul mai aproape de PPE.