Noua Constituţie, criticată de Consiliul Legislativ. Observaţiile se întind pe 33 de pagini
Foarte multe articole sunt considerate greşite. De exemplu, cel care îl exclude pe preşedintele României din puterea executivă. Asta, în condiţiile în care sistemul constituţional românesc a consacrat un executiv bicefal alcătuit din preşedinte, pe de-o parte, şi din Guvern, pe de altă parte.
Un alt amendament criticat este cel care defineşte Parlamentul drept for suprem de decizie al naţiunii. Consiliul Legislativ consideră că articolul este în dezacord cu prevederea potrivit căreia suveranitatea îi aparţine poporului, care o exercită prin organele reprezentative şi prin referendum.
Incorectă este considerată şi autodizolvarea Parlamentului cu votul a două treimi din numărul aleşilor. Consiliul atenţionează că atribuţia dizolvării îi aparţine preşedintelui. Aleşilor li se recomandă să reanalizeze articolul care obligă orice persoană, fizică sau juridică, să se prezinte la audieri în Comisiile parlamentare.
Experţii mai cred că anumite prevederi din noul text nu au ce să caute în Constituţie, ci în legi simple sau organice. Consiliul Legislativ mai reproşează Parlamentului că a trecut în textul Constituţiei şi nu în preambul, menţiunea privind rolul Casei Regale în modernizarea României.
Greşeli gramaticale din abundenţă
Cel din urmă reproş al Consiliului priveşte redactarea şi formulările noii legi fundamentale, adesea în dezacord cu gramatica. Consiliul recomandă să fie evitate verbele la gerunziu şi cele la infinitiv, care abundă în noul text.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Juriştii s-au mai legat de un detaliu destul de greu de sesizat: ei insistă ca persoana propusă pentru funcţia de premier să figureze în Constituţie drept persoană desemnată şi nu însărcinată, aşa cum scrie în varianta actuală.
Consiliul mai atrage atenţia că foarte multe articole sunt lipsite de logică. De exemplu, un articol le interzice aleşilor demisionari să mai formeze grupuri parlamentare, în vreme ce un altul prevede clar că aceştia rămân fără mandat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
