Una dintre cele mai importante modificări ale legii prevede că de acum toate contractele sunt atribuite în funcţie de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Practic, nu mai este luat în calcul doar cel mai mic preţ, ci contează şi durata de folosire a produsului sau a serviciilor achiziţionate.
„Faptul că s-a adoptat un nou sistem privind achiziţiile publice este important, pentru că este vorba şi de dispariţia acelui criteriu de preţul cel mai mic, spuneau şi foarte mulţi manageri de spital că afectează asupra calităţii produselor”, afirmă Vasile Dîncu, vicepremierul României, Cluj-Napoca.
Specialiştii spun însă că doar modificarea legii nu este suficientă pentru o schimbare concretă. Şi în vechea lege existau alte criterii în afara celui mai mic preţ, care puteau fi introduse în caietele de sarcini. De teama controalelor, managerii preferau să aleagă oferta cea mai ieftină, iar ulterior, prin acte adiţionale, să modifice documentul.
„Se fereau autorităţile contractante să o aplice pentru că, de regulă, Curtea de Conturi venea şi cerea justificări. Prin urmare nu putem vorbi de o revoluţie din acest punct de vedere”, spune Elena Iorga, director de programe Institutul pentru Politici Publice.
În plin scandal al dezinfectanţilor, managerii spitalelor povestesc cum ajungeau să cumpere produse de calitate proastă doar pentru că erau ieftine.
„Nu lasă loc de joacă, nu ai voie să cumperi decât cu preţul cel mai mic. Vă mărturisesc că am avut un produs de acest tip, l-am refuzat, au facut contestaţie, au câştigat şi a trebuit să îl cumpărăm”, spune Narcis Copca, managerul Spitalului Sf. Maria Bucureşti.
Erau frecvente şi situaţiile în care instituţiile cumpărau prin atribuire directă. Prin noua lege a achiziţiilor, sumele prin care autorităţile pot cumpăra direct s-au redus la jumătate. Acum se pot atribui fără licitaţie produse sau servicii cu o valoare fără TVA mai mică de 66 de mii de lei şi lucrări cu o valoare de cel mult 265 de mii de lei, tot fără TVA.