Mize politice, la arbitrajul Curții Constituționale

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Statutul aleşilor este plimbat de șase luni între Parlament, Preşedinţie şi Curtea Constituţională. A fost respins de trei ori de magistraţii Curţii.

Tot Curtea Constituţională a decis că un referendum cu prag de prezenţă de 30% se poate organiza doar la un an după modificarea legii.

„Este fără precedent. Curtea Constituţională se pronunţă dacă o lege este Constituţională, nu când intră în vigoare”, declara președintele PNL, Crin Antonescu, după anunțarea deciziei CCR.

Decizia Curţii ar putea determina amânarea referendumului pentru modificarea Constituţiei, dar şi a regionalizării.

Multe dintre războaiele politice au fost tranşate la Curte. În iunie 2012, Traian Băsescu le-a cerut judecătorilor să arbitreze conflictul pe care îl are cu Victor Ponta în privinţa reprezentării României la Consiliul European. Curtea i-a dat dreptate preşedintelui.

„În exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru,” se spunea în decizia judecătorilor Curţii.

În iulie 2012, Legea uninominalului pur iniţiată de liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, a fost declarată neconstituţională. Dacă s-ar fi aplicat, actuala Putere ar fi avut o majoritate de peste 90 la sută în Parlament.

Judecătorii Curţii au decis şi invalidarea referendumului din august 2012.

„Curtea Constituţională a României constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil” - astfel şi-au motivat judecătorii CCR decizia care a determinat revenirea lui Traian Băsescu în fruntea ţării.

Anul trecut, premierul Victor Ponta propunea ca deciziile Curţii Constituţionale să poată fi modificate în Parlament, cu votul a două treimi din numărul total al senatorilor şi deputaţilor.

O propunere similară a fost formulată şi în Comisia de revizuire a Constituţiei, dar, ulterior, a fost abandonată.