Ministerul Afacerilor Externe a transmis, marți, un nou punct de vedere, de susținere a noului guvern, după ce în presă au apărut informații că Teodor Meleșcanu are o poziție opusă de cea a UE în cazul crizei din Republica Moldova, adică a susținerii de alegeri anticipate. Această variantă era susținută și de oligarhul Vlad Plahotniuc.
În comunicatul MAE este evidențiat parteneriatul strategic al României cu Republica Moldova și, în plus, își arată susținerea pentru continuarea parteneriatului strategic pentru integrarea europeană.
De asemenea, diplomația română spune că „voința cetățenilor, exprimată prin vot și reflectată în configurația politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim”.
Potrivit sursei citate, România reiterează apelul „la calm și reținere”.
Comunicatul MAE privind poziția României privind situația politică din Republica Moldova:
„Având în vedere evoluțiile recente de pe scena politică a Republicii Moldova, inclusiv formarea unei noi coaliții guvernamentale și a unui nou guvern de către Parlamentul Republicii Moldova, democratic ales la scrutinul din 24 februarie 2019,
România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră că, într-un stat democratic, voința cetățenilor, exprimată prin vot și reflectată în configurația politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim, bazat pe dialog.
România își exprimă deplina disponibilitate de continuare a Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, care este baza esențială a relației bilaterale, în condițiile în care Republica Moldova va aplica strict acest Parteneriat Strategic și va continua ferm și consecvent parcursul său european, inclusiv implementarea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană și a reformelor necesare pentru apropierea de UE.
De asemenea, în același context, România consideră foarte important angajamentul clar al Republicii Moldova pentru continuarea implementării proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv și mai ales a proiectelor strategice de interconectare România-Republica Moldova.
Totodată, România apreciază de relevanță majoră continuarea poziției Republicii Moldova în privința reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova în granițele sale internațional recunoscute și cu neafectarea vectorului său pro-european.
România subliniază importanța consolidării comunității de limbă, cultură și istorie care stă la baza relației speciale cu Republica Moldova.
România reiterează apelul la calm și reținere și evidențiază necesitatea respectării principiilor statului de drept și a asigurării unei tranziții pașnice și inclusive, pentru ieșirea din criză.”
Parlamentul român va adopta o declarație privind situația politică din Republica Moldova
Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat emiterea unei poziții oficiale a Parlamentului privind situația politică din Republica Moldova. Comisiile de politică externă ale celor două foruri legislative vor formula o declarație care va fi supusă votului în plenul reunit.
„USR a făcut o cerere în BPR pentru ca Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, să dezbată situația din Republica Moldova, situație tensionată, și să vină cu o declarație. S-a votat acest lucru. Urmează ca cele două comisii de politică externă și din Cameră și din Senat să se reunească și să vină cu un draft de declarație, care ulterior va fi supusă plenului reunit. Credem că este o victorie că am obținut acest lucru, deoarece Parlamentul este un for care ar trebui să aibă o poziție pe situația din Republica Moldova”, a declarat deputatul USR Cristina Prună, după ședința de marți a birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, potrivit Mediafax.
Vineri, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a emis o decizie conform căreia președintele Igor Dodon era obligat să dizolve Parlamentul în data de 8 iunie, deoarece a depășit termenul de 90 de zile de la alegeri pentru formarea unui Guvern.
Sâmbătă, Igor Dodon a decis să nu dizolve Parlamentul. A fost aleasă șefa Parlamentului, Zinaida Greceanîi, Maia Sandu a fost numită în funcția de prim-ministru și noii membrii ai Guvernului au depus jurământul de învestire.
Ulterior, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională toată activitatea Parlamentară efectuată sâmbătă. Duminică, CCM a decis suspendarea din funcție a președintelui Igor Dodon și numirea prim-ministrului Pavel Filip în funcția de președinte interimar al Republicii Moldova, acesta dizolvând ulterior Parlamentul.
De asemenea, Pavel Filip a semnat decretul de organizare a alegerilor anticipate în data de 6 septembrie.
Membrii Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova s-au reunit marţi într-o ședință organizată de către preşedintele Igor Dodon, după ce Dodon a semnat luni decretul privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate al ţării din care fac parte Maia Sandu și Zinaida Greceanîi.
