Legea privind vânzarea de teren agricol către străini, trimisă la reexaminare. Ce obiecții are președintele

Data publicării: 08.01.2014 00:06

România este obligată, prin Tratatul de aderare la UE, să dea posibilitatea cetățenilor europeni, de la 1 ianuarie, să cumpere proprietăți agricole în România. Bulgaria, care trebuie să se supună aceleiași obligativități, a refuzat să o facă, preferând să ajungă la sancțiuni europene. Parlamentul de la Sofia

a prelungit până la 2020 moratoriul privind vânzarea de terenuri agricole către cetățenii Uniunii Europene, în ciuda avertismentului dat de Comisia Europeană, care a cerut eliminarea interdicțiilor. Și în Bulgaria, președintele de centru-dreapta nu a fost de acord cu măsura decisă de Parlamentul dominat de stânga.

În România, în forma iniţială, legea prevedea ca românii care vor să-şi vândă terenurile agricole să anunţe întâi primăria de care aparţin de acest lucru. Instituţia urma să trimită apoi înştiinţări celor care au primul drept de cumpărare al terenului.

Este vorba despre arendaş, dacă este cazul, vecinul de alături, localnicii din zonă şi statul român. Străinii ar fi putut cumpăra terenul doar dacă niciunul dintre aceştia nu şi-ar fi manifestat interesul pentru proprietate, în termen de 30 de zile.

Preşedintele Traian Băsescu consideră procedura prea complicată şi spune că nu este normal ca statul să deţină drept de primă cumpărare înaintea străinilor şi, în acelaşi timp, să reprezinte autoritatea care avizează tranzacţiile. Șeful statului pare nemulţumit şi că această instituţie se află în subordinea directă a premierului Victor Ponta. Nu în ultimul rând, şeful statului vrea asigurări că investitorul străin va face agricultură pe terenul cumpărat.

Președintele investește în terenuri

Vara trecută, președintele le cerea agricultorilor să nu-și vândă pământul străinilor.

„O uzină de mașini azi e aici, mâine se mută în Maroc, o fabrică de bujii azi e la Blaj, mâine se mută în Asia. Ce nu se poate delocaliza este pământul. Să aveți grijă de pământ. Este cel mai important lucru, cea mai importantă resursă pe care România o are.

Trei luni mai târziu, președintele anunţa că fiica sa cea mare, Ioana, a cumpărat 300 de hectare de teren agricol în Călăraşi. „Eu am convins-o să facă acest lucru, pentru că mi-am dorit eu să cumpărăm pământ”, mărturisea Traian Băsescu.

Străinii vor să cumpere pământ românesc pentru că e cel mai ieftin din Uniunea Europeană. Preţul unui hectar este şi de 13 ori mai mic faţă de alte state europene.

Cei mai mari investitori sunt italienii. Ei deţin un sfert din suprafaţa totală deţinută de străini. Cele mai multe terenuri cumpărate de ei se află în vestul şi sudul ţării.

Cine are întâietate la cumpărarea unui teren

- arendaşul

- vecinul de alături

- localnicii

- rudele

- statul român

Observațiile președintelui

- statul are drept de primă cumpărare înaintea străinilor şi, în acelaşi timp, reprezintă şi autoritatea care avizează tranzacţiile

- vânzarea trebuie să se desfăşoare printr-o procedură de licitaţie publică

- străinii trebuie să facă dovada calităţii de agricultor

Preţul terenurilor agricole

România 3.700 euro/hectar