Klaus Iohannis, un nou conflict de interese

„Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă și penală de către Klaus-Werner Iohannis (Primarul Municipiului Sibiu), întrucât acesta a semnat, la data de 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu și S.C. Tipografia Honterus S.R.L., societate comercială deținută de Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.). Klaus-Werner Iohannis a deținut funcția de Președinte al F.D.G.R. în perioada 2002 – 2013”, arată inspectorii ANI. 

Obiectul contractului semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ și penal de către Klaus-Werner Iohannis constituie servicii de informare și publicitate în vederea implementării Proiectului (cod SMIS: 4915) finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Programul Operațional: Creșterea Competitivității Economice 2007 – 2013 (POS CCE), Axa Prioritară 3 „Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru sectoarele privat și public”.

De asemenea, Klaus-Werner Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie – iunie 2011, un număr de trei facturi fiscale în vederea efectuării plăților către prestator (S.C. Tipografia Honterus S.R.L.).

Astfel, Klaus-Werner Iohannis nu a respectat dispozițiile art. 75, lit. b) și f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit cărora „Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: […] b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia […] f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte”. Primarul Municipiului Sibiu a încălcat și dispozițiile art. 2531 din Codul Penal al României, potrivit cărora „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material [...] pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”.

Având în vedere cele de mai sus, s-a dispus sesizarea parchetului cu privire la posibila săvârşire de către Klaus-Werner Iohannis a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 din Codul Penal al României.

Potrivit ANI, Klaus-Werner Iohannis a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază - de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Klaus-Werner Iohannis a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”.

„Persoana […] față de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Reacția primarului din Sibiu

Klaus Iohannis a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, cum comentează anunţul făcut de ANI referitor la conflictul de interese în care s-ar afla.

„Nu e niciun conflict de interese după legea din această republică”, a răspuns Klaus Iohannis, citat de Mediafax.

Întrebat în continuare de ce a fost declanşată cercetarea, el a spus: „Asta să îi întrebaţi pe ei”.

Primarul din Sibiu a adăugat că nu este însă surprins de anunţul făcut de ANI.

„Nu mă surprinde. Este o - să nu zic ceva ce poate fi interpretat - este o interpretare excesivă a legislaţiei. Sigur că am fost preşedinte al Forumului (FDGR-n.r.), dar nu am fost nici măcar reprezentant în AGA la societatea Honterus, nici membru în AGA şi, ca şi preşedinte al Forumului, am avut cu totul alte atribuţii decât de a mă ocupa de Honterus, iar ca şi primar am semnat actele, evident, în baza unor documente care au rezultat din licitaţii publice. Deci nu poate să fie (conflict de interese - n.r). Să nu vorbim de faptul că legea ANI nici nu prevede această speţă. Este prevăzută în altă legislaţie şi conflict de interese ar fi putut să apară în măsura în care aş fi putut să am un beneficiu în urma acestui contract, or nici nu poate fi vorba de aşa ceva fiindcă nu am fost în niciun fel implicat în activitatea societăţii Honterus. Deci o nouă speţă discutabilă”, a afirmat Klaus Iohannis.

El a mai spus că se află în „perfectă legalitate”.

„Nu pledez în niciun fel. Eu sunt în perfectă legalitate. Vă daţi seama că aceste chestiuni le-am discutat cu juriştii înainte să mergem pe varianta Tipografiei Honterus şi am constatat că nu este niciun fel de conflict de interese, aşa că...”, a adăugat Klaus Iohannis, menţionând că acţiunea ANI ar putea fi definită ca „un exces de zel”.

Întrebat dacă crede că aceasta este comandată de cineva, Klaus Iohannis a răspuns: „Nu pot să afirm aşa ceva, fiindcă nu am niciun fel de dovezi, dar nici contrariul nu l-aş afirma”.

El a mai spus, răspunzând unor întrebări, că nu se simte hărţuit, că nu este surprins şi că se aşteaptă să mai urmeze astfel de acţiuni ale ANI.

„Vor tot căuta până când tot vor găsi ceva”, a afirmat el.

Întrebat care ar fi miza acestor acţiuni ale ANI, Iohannis a spus: „Asta cred că puteţi să îi întrebaţi pe cei de la ANI, care e miza lor. Miza mea este evident să arăt că au greşit”.

Precedente la ANI

Nu este prima dată când primarul Sibiului intră în vizorul inspectorilor de integritate.

La începutul lunii iulie, Agenția Națională de Integritate a descoperit că 42 de aleși locali din județele Constanța și Sibiu sunt incompatibili pentru că au sau au avut calitatea de reprezentanți ai localităților în Adunăriile Generale ale Acționarilor din societăți comerciale de interes local, în timpul mandatelor de primari și viceprimari. Printre ei se afla și edilul-șef al Sibiului, în prezent prim-vicepreședinte al PNL.

Ulterior, mai mulţi primari şi consilieri locali din toată ţara l-au convins pe ministrul Administraţiei, Liviu Dragnea, să iniţieze o ordonanţă de urgenţă care să le salveze mandatul, dar şi viitorul. Pentru că, dacă sunt declaraţi definitiv incompatibili, nu mai au voie să ocupe o funcţie eligibilă timp de trei ani.

Liviu Dragnea s-a întâlnit cu ei şi le-a dat vestea pe care o aşteptau: ordonanţa de urgenţă care îi va ajuta să-şi păstreze scaunele este scrisă şi se află deja la Ministerul Justiţiei pentru aviz.

Astfel, Guvernul a arătat că vrea să modifice legislaţia privind incompatibilitatea aleşilor pentru a-i scăpa pe aceştia de procese cu Agenţia Naţională de Integritate. Vicepremierul Liviu Dragnea le-a promis primarilor şi şefilor de Consilii Judeţene că va schimba Legea ANI astfel încât aceştia să nu mai aibă probleme dacă fac parte din consiliile de administraţie ale unor societăţi. Promisiunea lui Liviu Dragnea nu s-a materializat încă, dar Agenţia Naţională de Integritate a anunţat deja că nu susţine o astfel de modificare.

„Mi se parte incorect şi lipsit de noimă să nu dai posibilitatea unei comunităţi să-şi pună reprezentanti într-o societate comercială. Este o prevedere mai mult decât incorectă”, a declarat Liviu Dragnea, ministrul Administraţiei şi Dezvoltării.

Săptămâna trecută, prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat că modificarea legii privind incompatibilităţile „nu este o opţiune a unora, este obligatorie” şi că va fi „cu atât mai bine” cu cât schimbarea va fi făcută mai repede.

„Eu am fost din capul locului de acord cu această modificare, nu fiindcă aş fi eu incompatibil. Nu mă consider deloc incompatibil, dar abordarea din legea românească este inadecvată. Nu este vorba despre a permite aleşilor să intre în tot felul de consilii de administraţie private, ci de acele societăţi care sunt sută la sută în mână publică. Abordarea din Legea 161 este anacronică: cine să reprezinte comunitatea în societatea care este în proprietatea comunităţii? Evident - şi acesta este modelul aplicat în Germania - că în aceste societăţi reprezentantul comunităţii este primarul sau viceprimarul. Doar în măsura în care aceştia nu reuşesc să meargă la toate sunt consilieri sau alţi funcţionari. Este un lucru normal, natural şi, de altfel, un lucru impus de Comisia Europeană pentru programul POS Mediu”, a declarat joia trecută Klaus Iohannis.