Klaus Iohannis trimite spre reexaminare legea care modifică statutul aleșilor locali

Foto: Administrația Prezidențială

CEREREA DE REEXAMINARE TRANSMISĂ DE PREȘEDINTE CAMEREI DEPUTAȚILOR

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, în forma transmisă la promulgare, modifică dispozițiile referitoare la încetarea de drept a calității de consilier local şi de consilier județean, respectiv la încetarea de drept a calității de primar și de președinte al consiliului județean. În urma modificării introduse la articolul unic pct. 1 și pct. 2, aceste calități încetează în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare. Totodată, actul normativ trimis la promulgare completează art. 15 alin. (2) cu o nouă literă, lit. e1), prin care se derogă de la regula nou instituită, în cazul mandatelor de primar și de președinte al consiliului județean. Astfel, acestea vor înceta de drept în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale.

Valoarea socială protejată prin dispozițiile referitoare la încetarea mandatului aleșilor locali este integritatea acestuia în exercitarea demnității publice pentru care a fost ales și pentru care i-a fost acordată încrederea de către alegători. De aceea, condamnarea în sine este cea care atrage pierderea integrității și nu modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească. Or, modificarea Legii privind Statutul aleșilor locali, în forma transmisă la promulgare, ar putea afecta lupta împotriva corupției, precum și eficiența cadrului  legislativ în materie de integritate.

În ceea ce privește modificările introduse la articolul unic pct. 1 și pct. 2 din legea transmisă la promulgare, apreciem că circumstanțierea încetării de drept a calității de consilier local, consilier județean, primar și președinte al consiliului județean doar pentru situația în care prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă s-a dispus condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate cu executare este de natură a afecta exercitarea funcțiilor publice respective. Astfel, în opinia noastră, continuarea exercitării vreuneia dintre aceste funcții de către o persoană condamnată penal, fie chiar și în baza unei hotărâri judecătorești definitive la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, plasează sub semnul vulnerabilității chiar exercitarea mandatului de ales local.

Menționăm că Titlul III din Codul penal stabilește tipurile de pedepse – principale, complementare și accesorii – precum și modalitățile de individualizare a acestora. Astfel, potrivit art. 53 din același act normativ, pedepsele principale sunt: detențiunea pe viață, închisoarea și amenda. Conform art. 60 Cod penal, închisoarea constă în privarea de libertate pe durată determinată, cuprinsă între 15 zile și 30 de ani, și se execută potrivit legii privind executarea pedepselor. Individualizarea executării pedepsei este ulterioară aplicării acesteia și se realizează de instanță dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul penal. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere, situație în care pedeapsa nu se execută în penitenciar, însă, executarea ei se realizează prin îndeplinirea unor măsuri de supraveghere specifice dispuse de instanță pe parcursul termenului de supraveghere. În acest context, subliniem că în ceea ce privește încetarea de drept a mandatului de ales local, în forma actuală a Legii nr. 393/2004 se face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată (privativă de libertate), fără a distinge sub aspectul modului de individualizare a executării pedepsei aplicate, ceea ce – în opinia noastră – corespunde atât intereselor generale ale societății în ansamblul ei, cât și intereselor comunităților locale. Or, această nouă opțiune a legiuitorului, propusă prin legea transmisă la promulgare, de schimbare a politicii penale în această materie nu poate fi justificată prin prisma vreunui argument ce ține de rațiuni de stabilitate și de eficiență legislativă. Dimpotrivă, continuarea exercitării mandatului de către o persoană condamnată cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este de natură a aduce atingere unor principii elementare ce țin de morala publică, de specificul funcției exercitate, de integritate și, nu în ultimul rând, de încrederea cetățenilor în reprezentanții locali. Mai mult, considerăm că intervenția legislativă conduce la ideea că integritatea este adaptată în funcție de circumstanțe, când în realitate, conduita ar trebui stabilită în acord cu principiile, și nu invers.

Derogarea prevăzută în norma de la pct. 3 din legea transmisă la promulgare de la regula nou instituită la articolul unic pct. 2 din aceeași lege, în ceea ce privește infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal apare, mai degrabă, ca o concesie făcută de legiuitor procesului de integritate și de eliminarea a corupției în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Această concesie este însă circumstanțiată, sfera ei fiind foarte restrânsă. Astfel, în cazul acestor infracțiuni, lipsa unei condiționări cu privire la modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate vizează doar încetarea de drept a calității de primar sau a aceleia de președinte al consiliului județean, nu și a celei de consilier local și de consilier județean.

În același timp, referirea limitativă la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal exclude din sfera de aplicare celelalte infracțiuni de corupție și de serviciu, astfel cum sunt sistematizate în Titlul V din Codul penal (art. 289- 309). Menționăm că, în cadrul acestui titlu,  Capitolul I include în categoria infracțiunilor de corupție – pe lângă infracțiunile de luare de mită și dare de mită – și infracțiunile de trafic de influenta și de cumpărare de influență. Or, pentru asigurarea coerenței legislative în cadrul luptei anticorupție, soluția legislativă ar fi trebuit să acopere, pe lângă aceste infracțiuni, și situația condamnărilor definitive pentru infracțiunile prevăzute în vechiul Cod penal (art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare) și în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 219 din 18 mai 2000,  cu modificările și completările ulterioare.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.