De ce a cerut președintele anularea tratatelor de investiții
Președintele Klaus Iohannis a explicat, vineri, că nu darea în plată l-a făcut să ceară anularea unor tratate încheiate cu alte țări privind protejarea investițiilor. Pur și simplu e o cerinta mai veche chiar a Uniunii Europene.
Este vorba despre 26 de acorduri reciproce semnate de România cu țări UE, înainte de aderare, pentru protejarea investițiilor. Ele au fost invocate de investitori precum Raiffeisen sau European Drinks pentru a da statul român în judecată, iar demersul președintelui a fost interpretat drept o ripostă.
Printre tratatele respective este unul încheiat cu Austria, invocat de Raifeisen atunci cand a avertizat că va da România în judecată pentru legea dării în plată.
Klaus Iohannis a explicat vineri de ce a cerut Parlamentului să anuleze acordurile: Nu facem decât ce ne cere Uniunea Europeană, a spus el. R
Raiffeisen Bank a invocat luna trecută tratatul cu Austria, pe motiv că legea dării în plată i-ar fi provocat pierderi şi a ameninţat cu procese la tribunale internaţionale.
„Nu are nicio legatură cu nicio bancă, nici cu care a notificat, nici care nu a notificat. Regulile europene sunt mai clare si mai bune decât regulile care au fost abrogate, pentru că nu se mai aplică după ce România a devenit membru cu drepturi depline”, a explicat președintele.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Reprezentanţii Băncii Naţionale susţin că România tot nu va scapa de litigiile provocate de Legea dării în plată, precum cel anunţat de Raiffeisen Bank.
„Anularea tratatelor bilaterale pentru garantarea investițiilor nu este retroactivă, așa că, oricând, băncile pot da statul în judecată în legătură cu Legea darii în plată, care este retroactivă”, a scris Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR şi membru al Comisiei prezidenţiale pentru proiectul de ţară, pe o reţea de socializare.
În ceea ce priveşte efectele pe care le-ar putea avea anularea tratatelor care garantau investiţiile, reprezentanţii Executivului susţin că decizia nu va influenţa investiţiile străine.
Manuel Costescu, secretar de stat Departamentul pentru Investiţii Străine: „Nu am niciun semn, niciun semnal ca ar fi o reducere a investiţiilor. E mai mult o birocraţie, e o dublă reglemenatre, este ca şi când am semnat de două ori aceeaşi hârtie. Una dintre ele o poţi rupe, într-un fel.”
Unul dintre acordurile bilaterale care i-au adus României prejudicii este cel cu Suedia. Fraţii Micula, care au şi cetăţenie suedeză, au dat statul român în judecată, deoarece ţara noastră nu şi-ar fi respectat angajamentele referitoare la protecția investițiilor. Cei doi au obţinut despăgubiri de 200 de milioane de dolari la Curtea de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
