Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, două decrete, pentru numirea Mihaielei Moraru-Iorga în funcția de procuror-șef al Secției de comabatere a corupției din DNA și a lui Remul-Iulian Popa în funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), informează Administrația Prezidențială.
Ambii procurori-șefi au fost numiți pe o perioadă de 3 ani.
„Cu privire la propunerile de numire în funcţii de conducere a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga şi a procurorului Remus-Iulian Popa, Secţia de procurori a emis avize negative”, conform unui comunicat de presă publicat de ministerul Justiției și preluat de news. ro. „În aplicarea art. 148, alin. (2) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la data de 10.01.2024 la sediul Ministerului Justiţiei s-a desfăşurat un nou interviu cu cei doi candidaţi, în cadrul căruia au fost avute în vedere şi aspectele reţinute în avizele Consiliului Superior al Magistraturii”.
După finalizarea interviului, au avut loc consultări extinse privind modul în care fiecare dintre candidaţi şi-a susţinut candidatura, în considerarea rolului membrilor comisiei de a o sprijini pe ministra justiţiei în desfăşurarea acestuia, a mai precizat sursa menţionată.
În urma interviului desfăşurat la data de 10 ianuarie şi după analiza întregii proceduri de selecţie, ministra Justiţiei a decis să continue procedura prin transmiterea către Preşedintele României a propunerilor de numire în funcţiile de conducere ale celor doi candidaţi.
Mihaiela Iorga-Moraru, revocată de Laura Codruța Kovesi în 2017
Conform Agerpres, Mihaiela Iorga-Moraru a mai lucrat la DNA în mandatul lui Daniel Morar şi apoi al Laurei Codruţa Kovesi, cu ultima intrând într-un conflict care s-a lăsat cu procese în instanţă.
Astfel, în iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din funcţia de procuror DNA pe motiv că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte.
La rândul ei, Mihaiela Iorga-Moraru şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.
Tot atunci, Mihaiela Iorga-Moraru susţinea că între ea şi Laura Codruţa Kovesi exista o tensiune, determinată 'probabil' de faptul că nu a dat curs 'anumitor solicitări', referindu-se şi la un dosar în care era implicată Elena Udrea.
CSM a admis cererea de revocare, iar Mihaiela Iorga-Moraru a fost mutată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, însă nu a stat nicio zi acolo, fiind delegată imediat la Parchetul General.
Conflictul dintre cele două a continuat după ce DNA a anunţat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaielei Iorga-Moraru, în biroul său fiind găsite o sumă de bani şi mai multe bunuri neînregistrate.
Ulterior, în noiembrie 2017, Mihaiela Iorga-Moraru a fost pusă sub acuzare de DNA Ploieşti şi trimisă, peste câteva luni, în judecată, pentru că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Florian Walter, care era urmărit internaţional şi cercetat de DIICOT, scopul fiind acela de a îngreuna cercetările şi tragerea la răspundere penală a acestuia. Ulterior, rechizitoriul întocmit de DNA Ploieşti a fost anulat de Instanţa supremă.
Apoi, în februarie 2018, Mihaiela Iorga-Moraru a afirmat la o televiziune că Laura Codruţa Kovesi a chemat-o în birou şi a întrebat-o dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier, însă Kovesi a negat că ar fi avut loc o asemenea discuţie.
În iulie 2018, Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce Mihaiela Iorga-Moraru promova la Secţia specială, structură creată pentru a se ocupa exclusiv de infracţiunile săvârşite de magistraţi.
Editor : M.L.
