Kelemen: Sunt bani pentru creșterile promise în programul de guvernare. Nu mai insist pentru taxa de solidaritate
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, luni, la Digi24, că sunt bani pentru creșterile promise de guvern și speră ca bugetul să fie adoptat în acest an, existând și varianta unei sesiuni extraordinare în ianuarie. El a spus că nu va ma insista momentan pe propunerea de a taxa 1% din cifra de afaceri a companiilor care depășesc pragul de 100 de milioane de euro deoarece este nevoie de discuții în detaliu în coaliție. Însă susține că o astfel de măsură ar putea fi introdusă anul viitor, fiind nevoie de o metodă de a combate eludarea taxării prin scoaterea profitului în afara țării.
„N-are nicio treabă taxa de solidaritate cu bugetul. Dacă am fi agreat cu toții, nu ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie, că nu se poate. Introducerea unei taxe necesită 6 luni de zile perioadă de acomodare pentru toată lumea.
Niciodată nimeni nu a propus ca taxa să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Nu este nici agreată de toată lumea această idee în coaliție. PSD și noi am spus că ar fi o modalitate de a mai aduce venituri la buget. PNL nu a fost de acord.
Vom discuta anul viitor dacă se va face sau nu. Sunt multe detalii care trebuie discutate. Aici ideea și direcția erau importante. Indiferent cum vom aborda această chestiune, n-are o legătură directă cu adoptarea bugetului până la sfârșitul anului, pentru că, indiferent ce s-ar fi întâmplat, de la 1 ianuarie nu avea cum să intre în vigoare. Nu poți să introduci în decembrie o taxă care să intre în vigoare de la 1 ianuarie.
Până nu este agreată la nivelul coaliției, nu voi mai insista pe această taxă, fiindcă avem nevoie de timp, discuții.
Ar însemna în jur de 4 - 4,5, până la 5 miliarde de lei pe an la buget, pentru o perioadă de doi ani, trei ani. Nu este o taxă permanentă.
Calculul l-am făcut pe cifrele din 2019 și 2020. Acele companii care au o cifră mai mare de 100 de milioane de euro, acest lucru se schimbă de la un an la altul, pot fi 300 de companii, 290, în funcție de evoluția fiecărei companii.
Dacă ne uităm la o firmă ca «Coca Cola», în România are un profit foarte mic, la o cifră de afaceri serioasă. Într-o țară foarte similară, unde există condiții economico-sociale aproape identice, cifra de afaceri foarte apropiată de cea din România, profitul este foarte mare. Cineva la un moment dat trebuie să explice ce se întâmplă în România.
Vedem că în România anumite companii, la o cifră de afaceri similară cu alte state, nu produc profit. De ce? Pentru că ei merg pe optimizarea financiară, ceea ce sună bine. E un nume foarte frumos. Se poate spune și altfel. Există posibilitatea de a scoate banii, în mod legal, din țară și nu mai apare profit, apare în altă parte. Se poate factura pentru diverse servicii și uite așa nu mai plătesc pe profit, sau plătesc foarte puțin pe profit la bugetul României și n-au făcut nicio ilegalitate.
Dacă vrem o discuție serioasă, nu trebuie să ne ambalăm, ci să vedem care sunt nevoile societății românești, care sunt nevoile bugetului în acest moment, în așa fel încât să nu punem în pericol nici business-ul, dar în același timp să încercăm într-o perioadă dificilă să aducem niște bani în plus la buget”, a declarat Kelemen Hunor în emisiunea Studio Politic.
„Statul român este un stat slab”
În ceea ce privește împărțirea unei companii în mai multe entități pentru a nu depăși plafonul de 100 de milioane de euro, vicepremierul spune că „aceasta este metoda românească de a evita să plătești către stat”.
„Statul român este un stat slab. Nu este un stat mic sau mare. În alte state, companiile nu-și permit să vorbească așa. Această abordare, dacă este corectă, și eu spun că în România se poate orice. Asta este cum să eludezi legea.
Nici n-am ajuns să discutăm detaliat. Dacă intri în discuții, trebuie să dai firmelor alte deductibilități, alte posibilități de a dezvolta business-ul.
Când aud că la o cifră de afaceri uriașă «noi nu facem profit», dar vezi facturile de 500, 600 de milioane de euro, cum plec banii în altă parte, când auzi cum spargem afacerea în trei sau patru, atunci și eu pun întrebarea: Se poate orice”, a mai spus Kelemen.
Kelemen Hunor spune că își dorește ca bugetul să fie adoptat până pe 23 decembrie.
„În Guvern am propus un calendar foarte strâns în ceea ce privește adoptarea bugetului. Am început procedurile în așa fel încât pe 23 decembrie să dăm votul final pe buget. Este foarte ambițios și foarte strânsă această agendă. Recunosc. Astăzi de la ora 16:00 vom avea o ședință a coaliției unde ministrul de Finanțe va prezenta propunerea de buget.
Dacă reușim să creionăm acest buget azi, mâine, se poate merge pe varianta propusă de Guvern și agreată în coaliție. Aș vrea să cred că încă se poate. Mai trebuie să discutăm și cu Comisia (Europeană – n.red.).
De fiecare dată înainte de buget există discuții cu Comisia. Trebuie să vedem și limitele pentru fiecare ordonator de credite. Vorbesc de ministere, în mare. Ar fi un semnal important pentru toată lumea să închidem anul cu bugetul aprobat și publicat în Monitorul Oficial. Voi insista pe această procedură și agendă.
Dacă nu vom reuși, nu este o mare tragedie, dar nu este de dorit. Dacă nu vom reuși, în ianuarie vom continua. Azi nu putem spune că nu se poate adopta până în 23 decembrie”, a spus liderul UDMR.
Editor : Alexandru Costea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
