Iohannis, mesaj de la Vilnius către aliaţi: forţa de descurajare să fie desfăşurată pe „întregul Flanc Estic al NATO”

Data publicării: 18.05.2016 13:59

big original vizita de stat tn lituania - 18 mai - palatul prezidential 9 1

La Vilnius, Klaus Iohannis şi Dalia Gribauskaite s-au concentrat pe pregătirile legate de Summit-ul NATO de la Varşovia, din 8-9 iulie, de la care Ţările Baltice, Polonia şi România aşteaptă decizii de importanţă majoră în actualul context regional.

Cei doi lideri au susţinut, la capătul discuţiilor, o declaraţie de presă comună, context în care preşedintele Iohannis a atins una din temele de maxim interes pentru România, în perspectiva Summit-ului Alianţei, situaţia Flancului Estic al NATO. „Am reiterat așteptările concrete ale României privind o prezență Aliată robustă, credibilă, cu rol de descurajare, care să fie desfășurată în mod echilibrat pe întregul Flanc Estic al NATO, atât în partea nordică a Flancului Estic, cât și în partea sudică a Flancului Estic”, a arătat Iohannis.

În acelaşi timp, a subliniat oficialul de la Bucureşti, „România și Lituania acționează nu doar ca aliați, ci și ca țări preocupate de evoluțiile regionale, responsabile şi angajate în acest sens, cu o atenţie aparte acordată în special securităţii spațiului care se întinde de la Marea Baltică până la Marea Neagră”.
Legat de evoluţia discuţiilor privind asigurarea întregului Flanc Estic, în contextul dictat de atitudinea revizionistă a Rusiei, fostul consilier prezidenţial, Cristian Diaconescu, atrăgea atenţia, la începutul acestei luni. „Politic corect ar fi ca deciziile luate la Varșovia să se refere, în mod egal, la garanții de securitate pentru toate statele din zonă. Acea axă Marea Baltică - Marea Neagră, zona de nord, coborând spre sud, trebuie respectată ca un vector de securitate cât se poate de clar. Deciziile luate doar pentru o parte a Europei ar creea dezechilibre de percepție, cu consecințe nebănuite pentru alte zone. Astăzi Marea Neagră lipsește în dialogul, ceva mai constructiv, în legătură cu preconizatele decizii de la summit. Acest lucru este cât se poate de îngrijorător”.

Dalia Gribauskaite: „Noi salutăm dislocarea sistemului antirachetă în România”

Moldova, Ucraina şi Parteneriatul Estic au fost celelalte puncte atinse de partea română, inclusiv în partea publică a vizitei lui Iohannis la Vilnius: „Am subliniat mai ales importanţa continuării procesului de reformă în spirit european în Republica Moldova, pentru continuarea drumului său spre Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte Ucraina, am analizat situaţia conflictului şi am exprimat poziţia comună privind necesitatea menţinerii sancţiunilor până la aplicarea deplină a Acordurilor de la Minsk. Am convenit de asemenea că este important să susţinem în continuare Parteneriatul Estic, pe care trebuie să îl revigorăm, dotându-l eventual cu noi instrumente şi politici, astfel încât să îşi păstreze relevanţa de pârghie pentru transformarea europeană a statelor partenere şi pentru apropierea lor, dacă o doresc, de Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
La rândul ei, preşedinta Lituaniei a salutat prezenţa scutului anti-rachetă pe teritoriul României, precizând că ţara sa sprijină asemenea iniţiative. „Exprim satisfacția că situația în privința securității în România este una bună. Noi salutăm dislocarea sistemului antirachetă în România. Este un mesaj pozitiv pentru noi toți, drept care noi sprijinim aceste inițiative atât în România, cât și în Polonia”, a declarat miercuri Dalia Gribauskaite.