INTERVIU. Robert Turcescu NU este deranjat de gestul lui Ilie Năstase și Mădălin Voicu: „Îmi doresc o judecată dreaptă”

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

 „În măsura în care va exista interes din partea autorităților să elucideze, sunt dispus, le stau la dispoziție celor care au îndrituirea să pună întrebări, să afle lucruri. Sper să am parte de judecători drepți”, a declarat Robert Turcescu într-un interviu pentru Digi24.

Întrebat dacă se referă la magistrați, atunci când vorbește despre „judecători”, Robert Turcescu a răspuns: „Mă refer la cei care judecă în etape, când spun judecători e mai amplu, mă refer și la oamenii care mă privesc, asta neînsemnând că dacă sunt pro sau contra Turcescu înseamnă că judecă nedrept. Judecă după felul în care ei simt că pot judeca”. Jurnalistul a adăugat: „Îmi doresc ca această judecată a lor, indiferent cum va fi, să fie dreaptă. E tot ce pot să-mi doresc”.

_____________________

Reporter Digi24: Ce te-a împins să faci acest gest?

Robert Turcescu: Am căutat în mine, în sufletul meu, am simțit că fac un lucru care mă împacă cu Dumnezeu. Probabil pentru mulți nu e suficient, dar pentru sufletul meu e un răspuns mai mult decât suficient și sunt bucuros că de câteva zile trăiesc sentimentul unui rucsac dat jos din spinare.

Reporter: Poți spune anul când ai decis să faci parte din aceste structuri?

Robert Turcescu: Toate detaliile care țin de acest caz și o repet a mia oara, în măsura în care va exista interes din partea autorităților să elucideze, sunt dispus, le stau la dispoziție celor care au îndrituirea să pună întrebări, să afle lucruri. Sper să am parte de judecători drepți.

Reporter: Ce fel de judecători? Magistraţi?

Robert Turcescu: Mă refer la cei care au judecat în etape, când spun judecat e mai amplu, mă refer și la oamenii care mă privesc, asta neînsemnând că dacă sunt pro sau contra Turcescu înseamnă că judecă nedrept. Judecă dupa felul în care ei simt că pot judeca. Îmi doresc ca această judecată a lor, indiferent cum va fi, să fie dreaptă. E tot ce pot să-mi doresc.

Reporter: Cum comentezi gestul lui Ilie Năstase și Mădălin Voicu?

Robert Turcescu: Mi-a mai zis cineva. Nu mă uit la televizor. Dacă Năstase și Voicu au făcut asta, au făcut-o judecând după felul în care văd ei situația. Cred că judecata lor a fost una dreaptă, dacă au ajuns la concluzia asta, nu le pot reproșa nimic.

Reporter: Cum comentezi că Ilie Năstase a venit cu livretul său militar, care nu seamănă cu cel publicat...

Robert Turcescu: Am fost, cel puțin până acum câteva zile, probabil în aceeași breaslă. Dar ce-am avut de comunicat opiniei publice am comunicat. Ce ține de documente le pun la dispoziția celor îndrituiți. Le pun la dispoziție cu cea mai mare disponibilitate, așteptand un verdict. Dar asta să fie din partea unor autorități care pot judeca astfel de speţe. Când se va întâmpla, mă duc, răspund la întrebări și speța asta va fi lămurită.

Reporter: Ai decis să renunți la emisiune.

Robert Turcescu: Mi s-a părut firesc. Mi-e dor de radio, aș dori să mai pot face, a fost o meserie frumoasă. Aşa a curs viaţa, n-am mai făcut.

Reporter: Vei mai putea fi in breaslă?

Robert Turcescu: Dumnezeu ştie...Ştiu că sună paradoxal și mi-e greu să explic, dar trăiesc zile atât de frumoase în viaţa mea în acest moment, încât, deși poate unora li se va părea paradoxal, le doresc multora - care poate trec printr-o astfel de situație - să aibă bucuria de a simţi la un moment dat că te îndrepți. Să stai cocoșat cu un rucsac, să îl lași jos și să încerci să te îndrepți. Dacă se va întâmpla sau nu și în cazul meu, numai Dumnezeu ştie...

Reporter: Gestul tău a afectat breasla jurnaliștilor?

Robert Turcescu: Vom trăi și vom vedea. Nu-mi dau seama ce consecințe va avea. Am făcut acest lucru pentru că, în mine, în sufletul meu, în felul în care trăiam, în care îmi făceam meseria eu nu mai puteam trăi în acest fel. Am făcut acest lucru pentru ca aşa am simțit, am vrut să trăiesc fără să mă gândesc la un moment dat ce consecințe va avea acest lucru. Poate sună egoist, dar pentru mine a sunat ca o eliberare, a fost ca o izbăvire și mă bucur de viața pe care o trăiesc. Mă bucur cum poate nu m-am bucurat niciodată în ultimii ani, indiferent unde aș fi fost cu cariera, cu viața.

Reporter: Iei în calcul să faci un prim gest, să mergi la Parchet?

Robert Turcescu: Ce am avut de spus am spus, ce am avut de arătat am arătat. Dacă pe baza lucrurilor spuse există o instanță, circumstanțe în care se va solicita prezența mea într-un punct sau altul, să vin cu documente, să spun mai multe sau să răspund, de fapt, la întrebări, nu să spun mai multe, ci să răspund la întrebări puse de un procuror, judecător. Fac asta pentru că nu fug nicăieri. N-am dispărut. Cum m-ați găsit voi, culegând via, aşa mă poate găsi oricine.