INTERVIU. Planul României după ce va prelua președinția UE. Explicațiile ministrului Victor Negrescu
România are şansa să arate că poate fi o voce mai puternică în Uniunea Europeană. Din ianuarie vom prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, adică vom fi la conducerea principalului organism cu putere decizională din blocul comunitar. Ce avem de făcut, dar şi ce beneficii putem avea ca stat, aflăm de la Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene.
Ca să înţelegem mai bine Uniunea Europeană putem începe prin a face diferenţa între instituţiile ei. De exemplu: Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul European? Par asemănătoare, dar fiecare se ocupă de altceva. Consiliul Uniunii Europene reprezintă statele membre şi este principalul decident al UE. Aici se adoptă legile europene, se coordonează politicile economice şi sociale generale, se încheie acorduri internaţionale între UE şi alte ţări şi se aprobă bugetul Uniunii Europene. Consiliul European este, pe scurt, instituţia din care fac parte şefii de stat şi de guvern din statele membre şi care defineşte politicile prioritate ale blocului comunitar. România va prelua de la 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Prima mea întrebare este ce teme va promova România în decursul acestei preşedinţii? Dacă ne uităm la exemplul Bulgariei, ei au promovat Balcanii de Vest, dacă ne uităm la Austria, promovează securitatea. Care este deci principala temă a României pentru această preşedinţie?
Victor Negrescu: Principala temă se referă la coeziune. Practic la nevoia de a lucra la nivelul Uniunii Europene, între statele membre, la nevoia de a avea politici care sprijină partea de convergenţă economică, socială şi teritorială. Adică practic acele politici care aduc beneficii reale pentru cetăţeni, care permit cetăţenilor să ducă o viaţă mai bună, cu sprijin european, într-un context european în care de ce nu, statele lucrează mai bine între ele. De fapt, acest concept este prevăzut şi menţionat şi în sloganul României pentru preşedinţia noastră la Consiliul Uniunii Europene şi ne propunem practic să lansăm şi un îndemn către statele membre, de a lucra mai mult împreună, de a asculta mai mult, de a fi mai solidare şi în acelaşi timp de a gândi acele idei, acele proiecte, care pot să construiască un viitor al Uniunii Europene care să aducă cetăţenii mai aproape de acest proiect comun şi România are această oportunitate, pentru că pe perioada mandatului nostru avem summitul de la Sibiu, care de principiu ar fi o concluzie a dezbaterilor privind viitorul Uniunii Europene, dar avem de asemenea un document care urmează să fie adoptat pe perioada preşedinţiei noastre, mă refer aici la agenda liderilor europeni pentru următorii cinci ani, document care va fi adoptat la finalul preşedinţiei noastre şi care va fi practic mandatul viitoarei comisii europene, mandat care sperăm noi să prevadă tocmai acest lucru, conceptul de coeziune şi practic, nevoia aceasta de a sprijini direct cetăţenii.
Cristina Cileacu: Dacă ne uităm la Europa în care trăim acum, la Uniunea Europeană în care trăim acum, vedem că este o mare diferenţă între Vest şi Est, care se accentuează. Chiar recent şi premierul României a fost invitat la Parlamentul European să-şi prezinte punctul de vedere legat de acest lucru. Cum vedeţi dvs această coeziune în măsura în care lumea pare că se ceartă mai mult decât se împacă.
Victor Negrescu: Într-adevăr este din ce în ce mai eficient din nefericire, la nivel european să generăm puncte de vedere care sunt acceptate de către statele membre. Avem nevoie de mai mult consens şi avem nevoie să identificăm acele soluţii care pot genera un compromis acceptat de toate statele membre. Şi asta îşi propune România. De fapt, România spune în felul următor, că noi credem că ar trebui să nu mai avem aceste diviziuni, să nu mai vorbim de o ruptură între est-vest, nord-sud. Ar trebui să vorbim de acele politici şi acele măsuri şi acei paşi care pot fi realizaţi pentru a aduce Europa în jurul acestui proiect. Proiectul are nevoie de un restart, un restart care, de ce nu, poate fi dat de către liderii europeni pe perioada mandatului nostru, dar în definitiv trebuie să definim şi care este scopul acestei restartări a proiectului european.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cristina Cileacu: Şi care este scopul?
Victor Negrescu: Scopul este din nou să aducem cetăţenii mai aproape de acest proiect şi nu o spun degeaba, pentru că noi în ultimul an am desfăşurat o amplă campanie de consultări cetăţeneşti în toată ţara şi am fost şi în localităţi mai mari, şi în localităţi mai mici, şi-n mediul urban, şi-n mediul rural, am discutat şi cu experţi, dar şi cu cei mai tineri. Chiar am avut o dezbatere cu 300 de copii. Şi ce spuneau aceşti oameni pe care i-am întâlnit? Că sprijină proiectul european, deci românii sunt într-adevăr oameni care sprijină acest proiect foarte mult, sunt din ce în ce mai realişti şi solicită ca UE să fie mai apropiată de ei, adică politici pe care le pot înţelege, proiecte pe care le pot accesa, idei care răspund unor provocări reale, de exemplu, cer mai multă implicare a UE în domeniul social, în domeniul educaţiei, în domeniul sănătăţii, unde din nefericire UE nu are foarte multe competenţe, dar unde românii şi mulţi europeni ar putea să aducă o valoare adăugată. Şi văd acest lucru de exemplu în programul Erasmus sau alte programe similare. Şi-ar dori să aibă aceleaşi oportunităţi în plan european şi să nu mai trăiască cu acest sentiment că unii din cetăţeni ar fi lăsaţi în urmă. Cred că acesta ar trebui să fie mesajul viitor al Uniunii Europene, că nu va lăsa pe nimeni în urmă, indiferent unde trăieşte, indiferent de statul din care provii, indiferent de condiţia socială, cetăţenii europeni sunt trataţi adecvat de ceea ce înseamnă procesul decizional şi de ce nu, în definitiv, de acest proiect extrem de util Europei.
Cristina Cileacu: Ca să avem o preşedinţie de succes este nevoie şi de consens politic intern. Credeţi că România este în stare, va fi în stare să arate că poate conduce cu un singur cap?
Victor Negrescu: Eu cred că avem nevoie de un consens politic, de un consens naţional. Depăşeşte spectrul politic şi în sensul acesta eu am îndemnat deja de foarte mult timp la acest lucru şi cred că am reuşit parţial. De ce vă spun aceste lucruri? Pentru că în primăvara acestui an am adoptat în Parlamentul României priorităţile noastre. Sunt mult mai multe decât cele pe care am apucat până acum să le prezint. Sunt patru piloni cu proiecte concrete, cu agendă legislativă concretă, adică cu măsuri pe care oamenii le pot înţelege şi care vor aduce beneficii reale cetăţenilor europeni. Şi acel document a fost realizat ca urmare a unui amplu proces de consultări, am implicat peste 500 de parteneri asociativi, sindicali şi patronali, am implicat toate partidele politice, reprezentanţii noştri din Parlamentul European, comitetul economic şi social european, comitetul regiunilor, grupurile parlamentare, administraţia prezidenţială, toate ministerele şi am generat un document care a fost aprobat şi susţinut în unanimitate în Parlamentul României. Şi iată că se pot face lucruri, am dori să sprijinim în continuare această ideea a consensului, pentru că, cum aţi menţionat şi dvs, suntem mai puternici dacă reuşim să exprimăm lucrurile într-o manieră unitară, comună. Cel puţin pe cele patru direcţii stabilite în Parlamentul României se pare că am ajuns la un consens, mi-aş dori să mergem şi mai departe şi să reuşim să avem rezultate palpabile pentru că eu cred că cei care se uită la emisiunea aceasta au mari aşteptări de la noi, cei din mediul politic. Să livrăm, să facem lucruri pentru ei, să nu ne mai certăm atât de mult şi să căutăm să arătăm că timp de şase luni ţara noastră poate aduce un plus Europei şi că ţara noastră este un stat cu drepturi depline, capabil să ofere soluţii pentru oameni, pentru cetăţenii europeni.
Cristina Cileacu: Dar ca să facă asta, ţara noastră ar trebui să aibă şi foarte mult interes pentru politicile externe ale ţării noastre. Credeţi că în acest moment, dacă ne uităm la clasa politică actuală, avem capacitatea să susţinem un proiect european?
Victor Negrescu: Eu cred că avem această capacitate. România şi mediul politic se mobilizează foarte bine în faţa unor provocări de acest fel. Totuşi, toţi cei din clasa politică au dus România în NATO, au dus România în UE şi vin cu tot felul de proiecte. E adevărat, nu este tot timpul uşor, cred că ar fi bine să dialogăm mai mult, asta nu înseamnă să fim de acord cu totul, dar este important să avem mai multe mecanisme pentru a avea un dialog structural şi eu cred că vom reuşi să facem ceea ce trebuie pe perioada acestui mandat. De aceea, îndemnul liderilor europeni la consens politic este un îndemn pe care eu îl sprijin foarte mult şi care cred că trebuie să fie acceptat, văd că din ce în ce mai mult este vehiculat în spaţiul public de principalii decidenţi, important este ca de la această realitate, ca de la acest tabel, să avem şi paşii concreţi. Noi, cel puţin aici la nivelul echipei pe care o coordonez, noi suntem capabili să împingem înainte acest proiect într-un mod consensual şi am reuşit-o prin prisma acelui document aprobat în unanimitate în Parlament.
Cristina Cileacu: Preşedinţia noastră la Consiliul Uniunii Europene presupune şi nişte proiecte care nu au legătură cu noi, dar care trebuie făcute. Mă refer la Brexit şi la bugetul care trebuie adoptat pentru exerciţiul financiar 2020-2024. Cât de pregătiţi suntem atât pentru Brexit, şi ştiu că v-aţi întâlnit recent la Bucureşti cu Michel Barnier, cât şi pentru adoptarea noului buget. Să le luăm deci pe rând.
Victor Negrescu: Aş explica în primul rând ce înseamnă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Practic România va trebui să genereze consens, la nivelul UE, între statele membre. Sunt formate de lucru la care participă miniştri. Sunt 10 formate, noi vom prezida 9 dintre aceste formate de lucru şi trebuie să punem pe masa discuţiilor, să aducem la masa discuţiilor acele soluţii de compromis, soluţii care pot fi acceptate de majoritatea statelor membre, ideal de toate statele membre. Şi acest lucru este valabil inclusiv pentru aceste subiecte menţionate de dvs. Brexit-ul ocupă foarte mult din agenda miniştrilor de afaceri europene şi mă refer aici şi la deciziile care sunt luate ulterior de şefii de stat şi de guvern, pentru că toată lumea este interesată să vadă care ar fi impactul, toată lumea ar fi interesată să ajungă la un consens, la un acord cu partea britanică pentru a garanta o serie de drepturi cetăţenilor europeni care trăiesc acolo şi toată lumea este interesată să aibă pe mai departe o relaţie bună cu Marea Britanie. De aceea, negociatorul şef Michel Barnier a vizitat România, a avut discuţii cu toţi oficialii români, un lucru pozitiv, a primit acelaşi mesaj, apropos de ideea aceasta de a vorbi cu o singură voce, a primit acelaşi mesaj că România are anumite obiective în acest sens şi că mai ales, îşi doreşte să existe o predictibilitate în tot ceea ce înseamnă acest proces de ieşire al Marii Britanii din UE. Eu cred că ce s-a obţinut până acum este un lucru pozitiv. Până în acest moment s-au oferit garanţii în ceea ce înseamnă protejarea drepturilor cetăţenilor europeni care trăiesc în Marea Britanie, adică cetăţenii români care trăiesc acolo trebuie să ştie că până în momentul actual ei vor beneficia de aceleaşi drepturi ca şi până acum. Evident, totul depinde de obţinerea acordului global, dar noi am reuşit să obţinem în aceste negocieri ca drepturile lor să fie menţinute, ceea ce este un lucru pozitiv pentru ei. Asta înseamnă că şi drepturile în ceea ce înseamnă schimburile economice să continue, şi tot ce înseamnă parte de libertăţi, şi partea de drept la muncă şi partea de beneficii sociale, toate sunt garantate în acest stadiu al negocierilor. Evident, acest proces de ieşire are un impact şi asupra altor elemente, în mod special partea de buget european, din nou, invocată de dvs, şi acest subiect este un subiect prioritat pe agenda preşedinţiei noastre, care este unul din ce în ce mai complex şi din ce în ce mai dificil, mai ales că pe perioada mandatului nostru vom avea şi alegerile pentru Parlamentul European care din nefericire au zdruncinat, putem spune, climatul politic european.
Cristina Cileacu: Revenind la buget, noi suntem în continuare o ţară care mai mult primeşte de la UE şi livrează mai puţin. Avem o propunere de model nou de lucru în acest sens, aveţi ceva special pregătit pentru noul buget?
Victor Negrescu: În primul rând aş spune că România este un net beneficiar al ceea ce înseamnă fondurile europene şi de fapt este un net beneficiar al aderării la UE. Toate statele care aparţin de UE câştigă sau au câştigat din această apartenenţă. Nu există niciun beneficiu ca atunci când ieşi. Marea Britanie de exemplu nu are niciun beneficiu pentru că iese din UE şi nici UE nu are niciun beneficiu. Cu toţii pierdem. Şi spun aceste lucruri pentru că în ultimul timp am remarcat în dezbaterea publică din România că a apărut această idee cu Roexit, care pur şi simplu mi se pare ceva care...
Cristina Cileacu: A apărut la nivel oficial, să menţionăm.
Victor Negrescu: Din nefericire şi trebuie să spunem acest lucru, nu există această idee nicăieri în mediul politic şi decizional românesc. România îşi doreşte să fie mai mult în interiorul UE, mai degrabă Roin. Adică doreşte să participe mai mult la procesul decizional european, doreşte să conteze mai mult, doreşte să acceseze şi mai multe fonduri europene. Doar dacă mă refer la fonduri europene România a câştigat din apartenenţa sa la UE mai mult de 28 de miliarde de euro. Adică, un calcul din ce am primit şi ce am dat înapoi, din acel calcul reiese că România a câştigat 28 de miliarde de euro, ceea ce este o sumă impresionantă, o sumă utilă, care s-a tradus prin drumuri, canalizare în mediul rural, acces la apă potabilă, s-a tradus prin şcoli renovate, prin programul Erasmus, prin finanţări pentru companii, prin finanţări pentru agricultori, prin subvenţii, deci există beneficii reale ca urmare a aceste apartenenţe, concrete, dar şi unele umane în ceea ce înseamnă partea de valori. Aşa că discuţia despre bugetul european este una extrem de importantă, nu este una uşoară, Comisia Europeană a venit cu o propunere care modifică am putea spune arhitectura bugetului actual, sunt câteva propuneri interesante, de pildă alocarea în ceea ce înseamnă politica de coeziune în România este o alocare interesantă, care înseamnă că România de principiu ar putea accesa mai multe fonduri, dar acum trebuie să ajungem la un consens.
Cristina Cileacu: Vom vedea sau nu acea Europă cu mai multe viteze?
Victor Negrescu: România respinge Europa cu mai multe viteze. Nu este un proiect viabil. Nu ne-am dorit mai multe Uniuni Europene, ne-am dorit o UE. Pentru asta am luptat atât de mult. Şi avem în istoria noastră români care au vorbit despre ideea asta de a avea vestul şi estul împreună. Şi cred că trebuie să facem lucrul acesta din ce în ce mai mult, să transmitem acest mesaj, că într-adevăr, pot exista diferenţe de opinie dar cu toţii avem un singur scop: să generăm bunăstare pentru cetăţeni şi mai ales să generăm un lucru care este menţionat în tratatul UE, demnitate umană. Lumea ignoră acest concept, România vrea să-l revigoreze. În tratatul UE, încă de la crearea acestei construcţii şi în discursurile părinţilor fondatori, conceptul acesta de demnitate umană este deseori menţionat. Ori noi vrem să revigorăm şi vrem să generăm consens în jurul acestei idei care de principiu aduce statele împreună.
Cristina Cileacu: Aţi menţionat la începutul interviului summitul care urmează să fie organizat la Sibiu anul viitor, este practic primul summit fără Marea Britanie, deci doar cu 27 de membri şi cu România la preşedenţia Consiliului, deci lider, dacă putem să folosim cuvântul. Ce planuri are liderul România pentru summitul de anul viitor, cu ce propuneri concrete va veni în faţa celorlalţi membri?
Victor Negrescu: În primul rând, cum am spus şi mai devreme, lucrăm cu toate statele membre şi cu preşedintele Tusk pentru a pregăti acest summit. România este pregătită pentru a găzdui acest eveniment, din toate punctele de vedere. Şi m-aş referi aici în mod special la aspectele logistice. Chiar recent au venit experţii secretariatului general al Consiliului la noi şi au văzut că avem fiecare sală stabilită, lucrăm foarte bine cu autorităţile locale, foarte bine cu celelalte instituţii, şi pot spune că suntem pregătiţi pentru acest moment. Inclusiv cazările pentru delegaţii sunt rezervate. Şi vreau să meţnionez acest lucru pentru că uneori mai apar tot felul de semne de întrebare care nu sunt reale. Deci e suficient ca cineva să intre pe sistemele online de achiziţii publice şi vor vedea că foarte mult lucruri au fost deja realizate. Şi vă spune aceste aspecte pentru că prin prisma faptului că suntem pregătiţi logistic putem fi pregătiţi şi pe partea de substanţă. Ce îşi doreşte România de la summit? Îşi doreşte în primul rând ca mesajul să fie unul pozitiv. Nu vorbim despre Europa celor 27 de stat care au mai rămas, ci vom vorbi despre Europa cetăţenilor, Europa viitorului, ce trebuie să facem de acum încolo, de aceea noi ne-am dori să existe la nivelul acestui summit un acord privind o posibilă declaraţie, declaraţie despre viitorul UE, foarte concretă, foarte precisă, acceptată de toate statele membre, cu direcţii care să fie ulterior traduse în acel document strategic, agenda liderilor europeni, care practic este mandatul viitoarei comisii a UE. Deci este important ce se stabileşte la Sibiu, toată lumea este atentă, ne aşteptăm la peste o mie de jurnalişti, foarte multă lume prezentă acolo la Sibiu, multă lume prezentă în România pentru a transmite de aici ceea ce va însemna viitorul UE.
Cristina Cileacu: Aţi pomenit şi alegerile europarlamentare care urmează să aibă loc tot anul viitor. Şi dacă ne uităm la România în momentul actual, nu ştiu cât de mult lumea este interesată de ce se întâmplă în restul lumii, inclusiv în resstul Europei. Avem o tendinţă să nu fim prea preocupaţi de politică externă. Cum putem dezvolta şi ce puteţi face şi dvs pentru a creşte interesul pentru aceste alegeri, la fel de importante ca toate celelalte, până la urmă?
Victor Negrescu: Alegerile pentru PE sunt foarte importante. De fapt PE a devenit din ce în ce mai influent în ceea ce înseamnă deciziile care sunt luate la Bruxelles. Vă spun acest lucru şi prin prisma faptului că am fost europarlamentar înainte de a deveni ministru şi am văzut acolo cât de influenţi sunt europarlamentarii şi mai ales cei care se implică. De aceea e important să trimitem acolo oameni bine pregătiţi, oameni care ştiu ce au de făcut, oameni care au deja o experienţă europeană, oameni care vin şi cu o viziune. Şi această viziune nu trebuie să fie ignorată. Adică ce fel de Europă îşi doresc cei care sunt interesaţi de alegerile pentru PE? Îşi doresc o Europă mai socială? Ştiu pe cine să poată alege. Îşi doresc o Europă mai conservatoare? Au o altă opţiune. Doresc o Europă în care naţiunile sunt mai independente? Pot opta pentru un alt partid politic. Se ştie că există o influenţă reală a acestor alegeri asupra modului în care Europa va evolua de acum încolo. Deci fiecare vot contează, de aceea ne-am dori o participare într-adevăr mai importantă, pe măsura suportului pe care UE îl are în România şi să transmitem un mesaj, că am avut preşedinţia Consiliului UE, iată avem o prezenţă importantă la alegeri şi avem un mesaj care, de ce nu, se completează cu ceea ce vrem noi să facem pe perioada mandatului nostru în fruntea acestei instituţii.
Cristina Cileacu: Ce înseamnă pentru o ţară să aibă o preşedinţie de succes după ce aceasta se încheie? Este văzută diferit, este văzută într-o lumină mai bună?
Victor Negrescu: La 12 ani de la aderare, în momentul în care vom obţine preşedinţia, ţara noastră are ocazia să arate că a înţeles ce înseamnă apartenenţa la această construcţie comună. Şi cu siguranţă dacă gestionăm cum trebuie, o să fim mai respectaţi, o să fim mai ascultaţi. O să putem veni cu noi propuneri care vor fi îmbrăţişate de celelalte state membre. Şi mai mult decât atât, avem ocazia, de ce nu, în perioada acestui mandat, să ne prezentăm şi ţara. Eu ca român care a trăit foarte mulţi ani în afara ţării am această chestiune care mi-a rămas în minte, faptul că nu suntem suficient de bine cunoscuţi. Uneori suntem priviţi prin prisma unor stereotipuri. Şi avem ocazia timp de 6 luni să schimbăm această imagine. Să arătăm companiile inovative din România, să arătăm pe tinerii care sunt foarte bine pregătiţi, să arătăm oferta noastră turistică, să arătăm într-adevăr ce înseamnă istoria noastră, deci este o ocazie, de ce nu, pentru a construi un brand de ţară, un brand de ţară în plan european, şi pentru acest lucru trebuie să contribuie toată lumea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
