INTERVIU. Lazăr Comănescu: Performanța în domeniul economic va conta mult mai mult în evaluarea ambasadorilor
Cristina Cileacu: De regulă invitații „Pașaportului diplomatic” sunt diplomatii străini care lucrează la București, iar mulți dintre ei ne spun atât on the record, cât și off the record, că România nu este suficient de cunoscută în țările pe care le reprezintă ei la București. Unde e greșeala, ce o să schimbați? Ce nu merge acum bine și o să faceți în continuare?
Lazăr Comănescu: În primul rând, cei care sunt trimiși să reprezinte România într-o zonă sau alta trebuie să cunoască foarte bine atuurile economice ale României. În al doilea rând, cei care sunt trimiși trebuie să înțeleagă foarte bine mecanismul economiei din țările în care sunt acreditați și să informeze. E foarte bine să sprijinim direct operatorii economici, dar pentru a sprijini autoritățile române în a elabora politici pe termen mediu și lung de dezvoltare a relațiilor economice cu o zonă sau alta este nevoie să beneficiem de proiectarea evoluțiilor dintr-o țară sau alta și de oportunitățile care se deschid pentru țara noastră într-o țară sau alta, iar aici e foarte important rolul celor pe care îi trimitem acolo. Diplomații noștri trebuie să susțină direct pe reprezentanții comunității de afaceri români, care ei înșiși caută oportunități și aici iar este extrem de important, pentru că au fost cazuri, mi-aduc aminte când eram la Berlin, când un interlocutor de acolo îmi spunea că i se spusese de un diplomat român dintr-o capitală - nu din Europa - că ei nu se ocupă de a promova interesele firmelor private, că asta e treaba lor. Nu este adevărat. Vedeți foarte bine cum se întâmplă aici. Pentru că firme serioase, private sau publice, dar care sunt capabile să realizeze proiecte importante pentru țara în care se realizează acele proiecte, este evident că statul trimițător al diplomatului respectiv trebuie să sprijine respectivele companii. Este ceea ce ne propunem și noi să facem și mai spun ceva. Domnii ambasadori români trebuie să fie conștienți de faptul că în evaluarea performanței misiunilor pe care le conduc, dimensiunea economică, performanța în domeniul economic va conta mult mai mult decât până acum.
Cristina Cileacu: MAE apare foarte des în centrul atenției media mai ales atunci când se fac numiri de noi ambasadori. România propune pe listele de ambasadori și oameni care nu sunt diplomați de carieră. Este diplomaţia o meserie pentru care este nevoie de pregătire specială sau poate fi îndeplinită de oricine?
Lazăr Comănescu: Vă răspund foarte clar. Sunt printre cei care consideră că diplomaţia este o profesie de înaltă complexitate şi evident, acum poate că sunt subiectiv, dar e o profesie de înaltă ţinută. Te întâlneşti cu foarte multe situaţii complexe, complicate, dar este cu atât mai satisfacător să constaţi că poţi să faci faţă unor asemenea situaţii. Dar pentru asta îţi trebuie o pregătire foarte mare, foarte importantă. Nu înseamnă însă, şi acum vin la întrebarea dvs, nu înseamnă că acolo unde există situaţii în care avem de a face cu persoane, personalităţi, care cunosc foarte bine o anumită zonă, o anumită ţară, care sunt foarte bine cunoscute în zona respectivă, care prin activitatea pe care au desfăşurat-o, în planul politic, fie el intern sau extern, în relaţiile internaţionale, în instituţii internaţionale, evident că în asemenea situaţii e foarte bine să avem şi diplomaţi care nu intră neapărat în categoria diplomaţilor de carieră, dar care repet, au dovedit prin tot ceea ce au făcut capacităţi de a performa la nivelul cel mai înalt în acest domeniu. Sunt ţări europene în care numai diplomaţi de carieră sunt ambasadori, şefi de misiune. Dar în cazul nostru sunt şi unele mici excepţii, dar absolut toate, oricând doriţi putem să aducem suficiente argumente prin care să confirmăm că alegerile respective, numirile respective sunt cele mai potrivite, inclusiv în cazul celor la care faceţi referire, cei care s-au dat publicităţii în cursul zilei de astăzi.
Cristina Cileacu: Ne puteți explica puțin mecanismul prin care sunt numiți ambasadorii în posturile pe care le primesc?
Lazăr Comănescu: Eu vă spun așa, în general. Mecanismul la noi în țară este următorul: la propunerea ministerului, a ministrului de externe, dar evident că ministrul pe baza unor analize de profunzime a resurselor umane de care dispune, a capabilităților și performanțelor de care membrii corpului diplomatic român au dat dovadă de-a lungul timpului, funcție de toate aceste lucruri, formulează unele propuneri pe care le avizează prim-ministrul și pe care le aprobă președintele țării. Dar vreau să vă spun că acest lucru se face într-un amplu proces de consultare informală, prealabilă realizării acestor propuneri. Criteriul fundamental de la care eu am pornit - și țin foarte mult la el - este acela al capacității de performanță în acest domeniu și asta înseamnă oameni care au experiență diplomatică sau experiență în alte domenii, dar care dau certitudinea că vor putea să fie performanți și în acest domeniu. Practica pe care au avut-o, este foarte important ca oamenii respectivi să fi fost, e un lucru pe care de asemenea aș vrea să-l subliniez, sigur că avem și situații în care, direct intrat în minister a fost trimis, sau o scurtă perioadă, au devenit diplomați și au plecat ambasadori. Lucrul acesta îl văd un pic mai nuanțat. În ce sens? Veți vedea dacă vă uitați la listă sunt propuneri destul de multe, cu oameni destul de tineri, oameni la 35 spre 40 de ani. Dar care au în spate experiență în minister, în Centrală, au în spate experiență la postul exterior și știu ce înseamnă a funcționa un minister de externe, cu cele două dimensiuni ale sale, internă și externă. Am încercat - și vă rog să mă credeți că am făcut un efort deosebit și aceasta va fi linia de conduită de la care nu mă voi abate sub nicio formă, - oameni cât mai bine pregătiți și oameni care să fie cât mai bine corespunzător locului în care îi trimitem. O să dau și exemple dacă vreți, propunerile pe care le-am făcut pentru postul de ambasadori în state balcanice - sunt toți oameni care au experiență serioasă în acest domeniu, cunoștințe serioase în acest domeniu. Nimeni nu-i perfect, dar sunt multe lucruri perfectibile și am ținut seamă de acest lucru chiar în aceste situații, chiar am văzut astfel niște comentarii pe această temă, o spun cu toată responsabilitatea și mi-o asum, dacă cei care se vor dovedi a nu fi performanți pe măsura așteptărilor, nu voi avea niciun fel de ezitare în a lua măsurile în consecință. Trebuie să o spun, cu toate eforturile pe care predecesorii mei le-au făcut, este în materie de politică de resurse umane mult loc pentru îmbunătățiri. Tocmai de aceea, am constatat, exceptând anul trecut, de opt ani de zile nu s-au mai realizat concursuri de admitere în MAE, pentru diplomați. Și am luat această decizie și va continua acest proces. De ce, pentru că este nevoie și de o dimensiune importantă de reîmprospătare, de revigorare. Acesta este un aspect și în al doilea rând, mai este ceva care, eu cred că o fi de la Dumnezeu cum s-ar zice, încet-încet, dar sigur și aș spune că mai degrabă mai repede, dar tot sigur, e bine să reducem substanțial ceea ce am numit eu dimensiunea detașărilor în cadrul MAE. Sunt zone în care este nevoie categorică de oameni care să vină din alte instituții. Dar sunt și multe locuri în MAE, diplomatice, posturi diplomatice, ocupate de oameni veniți prin diverse formule, această formulă a detașării, care cum să vă spun, din perspectiva diplomatului tânăr de carieră, când el vine și lucrează și stă de dimineața până seara, or acești tineri, când văd că vine altă lume din afară și pleacă direct la post, astea sunt lucruri care nu sunt de natură să stimuleze interesul pentru o muncă de o performanță cât mai înaltă și de ce nu pentru MAE, pentru că avem nevoie de oameni de înaltă competență profesională, pregătire profesională, capacitate de a performa, capacitate de efort și capacitate de a face față unor situații nu de puține ori foarte complexe, ca să nu spun dificile (s.n.)
Cristina Cileacu: Politicile Uniunii Europene - în momentul de față sunt foarte multe provocări de întâmpinat și poate cea mai mare dintre ele este legată chiar de păstrarea în sine, efectivă, a Uniunii Europene. Ce propuneri are România în această privință?
Lazăr Comănescu: Dacă privim la situația actuală, la evoluțiile recente în spațiul european, dar și dincolo de el, pentru că totuși facem parte din această lume și nu ne putem imagina că Europa nu este sau nu poate să fie afectată de ceea ce se întâmplă în afara ei. Este un lucru foarte important și înainte de a elabora puțin pe tema sau pe temele care sunt la ordinea zilei și preocupările, unele foarte serioase, care se află pe agenda Uniunii Europene sau care există la fiecare dintre noi sau care într-un fel sau altul ne ocupăm de această problematică, deci, cine își imaginează că Europa nu este afectată de ceea ce se întâmplă în afara ei face o foarte mare greșeală, dar cu atât mai mult este foarte mare nevoie și eu sper să se conștientizeze faptul că pentru a face față acestor sfidări care vin și din interiorul Uniunii, dar și din afară. Uniunea Europeană nu are altă alternativă decât de a deveni cât mai puternică și eu sper ca lumea politică, decidenții politici și europeni, fie ei la nivel de state membre sau la nivel de instituții europene, sper ca, hai să spunem așa, chiar pentru unii putem să spunem că este nevoie să se trezească să vadă realitățile în față.
Cristina Cileacu: România este un stat important din Uniunea Europeană, dar se pare că noi nu ne ridicăm la valoarea pe care ne-o acordă alții. Care este adevărata percepție atunci când România trebuie să-și impună un punct de vedere la nivelul Uniunii?
Lazăr Comănescu: N-aș vrea să intrăm în detalii pe această temă, există opinii și opinii. Sunt unul dintre cei care au fost implicați de la începutul demersului nostru european în acest demers și aș spune mai întâi că România, așa cum spuneți dvs. este un actor care contează în interiorul UE. Sigur că sunt oameni care spun, și pe bună dreptate, că am fi putut sau am putea să fim mai vizibili, sunt absolut de acord, dar în același timp, o afirm, fără niciun fel de ezitare și mă refer la ultimii ani, România devine tot mai mult un membru al UE al cărui voce este luată în considerare (s.n). V-aș da doar câteva exemple. Nu e deloc întâmplător că anul trecut, în România a avut loc acel mini-summit al statelor membre ale NATO, din partea central-est-europeană. Este efectul conștientizării și percepției rolului pe care România îl are în această organizație. Nu este întâmplător, de asemenea, zilele trecute a avut loc aici la București, ceea ce se cheamă o reuniune consacrată contribuției la elaborarea viitoarei strategii de politică externă și de securitate a UE, consacrată problematicii securității în zona Mării Negre. Nu este deloc întâmplător faptul că în momentul de față și o spun ca fiind un om direct implicat în acest proces, în momentul de față România este percepută ca actorul principal în tot ceea ce înseamnă demersul cu privire la relațiile cu Republica Moldova. Sigur, revenind la partea criticabilă despre care dvs. vorbeați, eu, sigur că da, mi-aș fi dorit foarte mult ca o dată ce România a intrat în UE, să demonstrăm mai multă perseverență și mai multă capabilitate în a utiliza toate oportunitățile care derivă din calitatea aceasta de membru. Am în vedere în primul rând modul în care s-a reușit sau dacă vreți, nu s-a reușit, utilizarea integrală a fondurilor de care România a beneficiat ca stat membru al UE. Dar aș vrea și aici să fac o mică precizare, pentru că aud unele opinii potrivit cărora România ar da mai mult resurse la bugetul UE decât primește. Nu este deloc adevărat și i-aș ruga pe toți cei care fac astfel de afirmații să privească datele concrete, statistice. Dar asta nu înseamnă, cum spuneam, că nu este loc de a face mai mult.
Cristina Cileacu: Summitul de la Varșovia, cel care urmează să aibă loc, unde România și Polonia au un obiectiv comun, și anume întărirea prezenței militare pe flancul estic, pentru a securiza granița estică a Alianței. Cum se va îndeplini efectiv acest obiectiv?
Lazăr Comănescu: În primul rând, suntem într-un dialog permanent cu colegii noștri polonezi, dar și cu cei din alte țări din această regiune, dar în egală măsură cu ceilalți membri ai Alianței Nord- Atlantice, pentru că este vorba aici de decizii care vor reclama consensul statelor membre și de aceea, pot să vă spun foarte clar că dincolo de ceea ce facem pe linie bilaterală la diverse niveluri, reprezentanța, delegația noastră permanentă la NATO este foarte activă și este unul dintre pionii în tot ceea ce se încearcă să se facă în pregătirea unor decizii cât mai importante care să ducă la ceea ce spuneați dvs., la consolidarea capabilităților Alianței de a face față sfidărilor la adresa securității în spațiul nostru și ele, știți foarte bine că există, mai ales după ce s-a întâmplat acum doi ani prin inițiativa agresivă a Federației Ruse cu privire la Ucraina și care afectează, este de natură să afecteze ,securitatea și stabilitatea în regiunea noastră.
Cristina Cileacu: Care este poziția României în ceea ce privește politicile de securitate împotriva terorismului, pentru că vedem că există evoluții ale terorismului, apare unde nu te aștepți, când nu te aștepți, după metode tot mai sofisticate sau poate mai simple, mai greu de prevăzut. Cu ce vine nou România la acest nivel?
Lazăr Comănescu: Trebuie să fie un semnal foarte puternic de alarmă pentru toți factorii decidenți, ce s-a întâmplat la Bruxelles ...este vorba și de un act terorist, de un atac terorist cu o simbolistică negativă deosebită. S-a atacat inima Europei, dacă ne gândim că acolo avem instituțiile europene și euroatlantice. Avem acolo nu doar sediul Uniunii Europene, este și sediul NATO. Eu mi-aș permite să insist asupra unui aspect. Prevenirea, și mă refer aici la activitatea de prevenție și nu este vorba doar de prevenirea unor atacuri, acele antentate teroriste nu ar putea să aibă loc fără ca aceia care le fac din proprie inițiativă sau ca simple instrumente, să dispună de resurse. De resurse, fie că este vorba de resurse financiare, fie că este vorba de aprovizionare cu mijloace de distrugere, și atunci cred că este extrem de important în acest efort conștientizat să se îndrepte în această componentă preventivă, aceea a identificării și eliminării tuturor acestor surse generatoare de capabilități pentru acte teroriste.
Cristina Cileacu: O altă componentă foarte importantă a zilelor noastre, de care toți cumva avem nevoie, este diplomația economică. Cât de atractivă este România pentru investitorii străini și ce face MAE pentru a atrage sau pentru a facilita mai degrabă investiții?
Lazăr Comănescu: Schimburile economice internaționale, comerțul internațional, cooperarea economică internațională sunt un factor esențial al creșterii economice, mai ales în contextul globalizării și atunci este evident că această dimensiune de politică externă, nu doar că trebuie promovată cu intensitate, dar trebuie și consolidată. Una dintre prioritățile esențiale ale actualului guvern, scrise ca atare în programul de guvernare, este consolidarea dimensiunii economice a politicii externe a României, a diplomației românești și din acest motiv am început, am demarat un proces de organizare pe plan național, împreună cu vicepremierul Borc, dar și cu alți colegi, de organizare și gestionare pe plan intern,a eșafodajului instituțional, care are responsabilități în materie economică și de reprezentare economică externă. Este primul punct. Și al doilea, în egală măsură, este cel al dotării cu resursele umane capabile să reprezinte cu adevărat și cu performanță interesele noastre economice, fie din perspectiva dezvoltării percepției României ca fiind centru de interes pentru investiții, pentru activități economice. Noi avem peste 70% din comerțul nostru exterior, schimburile economice, cu state din UE, dar eu cred că trebuie să regândim și facem pași și în această privință, revigorarea relațiilor noastre economice cu alte zone, cu atât mai mult cu cât constatăm că în planul acesta al competiției globale, tot mai multe țări privesc cu interes și se angajează în proiecte economice de anvergură în alte zone, de aceea poate ați văzut, am făcut în calitate de ministru o vizită, în Iran, cu o predominantă dimensiune economică. Ce vreau să vă spun este că este o cale de urmat și vom avea în vedere ca la nivelul contactelor noastre, de la nivelul cel mai înalt la nivel ministerial, acestei dimensiuni economice să i se dea o cât mai mare importanță.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
