Închisori supraaglomerate. ANP nu lămurește misterul raportărilor eronate

După ce digi24.ro a arătat că în ultimul raport statistic al Consiliului Europei, întocmit pe baza datelor furnizate de administrațiile penitenciarelor din statele membre, apar alte cifre decât comunică în spațiul public românesc Administrația Națională a Penitenciarelor, ANP admite că s-ar fi produs o greșeală. Dar, nu reușește să explice diferența de peste 8.000 de locuri de cazare.

După publicarea, pe 13 martie, a Raportului SPACE I pe anul 2015, digi24.ro a arătat că din datele Consiliului Europei rezultă o altă realitate decât transmit intern reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor. Concret, în raportul european apare că România ar avea un număr total de locuri de cazare în „instituții penale” de 28.285, din care 27.115 ar fi în penitenciare, în timp ce ANP susține de mai mult timp că ar fi vorba doar de 18.985 de locuri. Mai departe, în raportul Consiliului Europei se arată că România are un grad de ocupare a penitenciarelor de 101,3%, în timp ce, tot din comunicările publice ale ANP, acesta ar fi de 145,16%.

Digi24.ro a solicitat, atunci, Administrației Naționale a Penitenciarelor să explice cum apar în raportul SPACE I - 2015 peste 8.000 de locuri de cazare în plus.

„În ultimul raport SPACE publicat de Consiliul Europei, apare că, la data de 1 septembrie 2015, România avea 27.115 locuri de detenție în penitenciare. Într-o notă la tabelul 1.2 de la pagina 42 scrie că România calculează suprafața aferentă unui deținut astfel: 4 mp în instituțiile de maximă securitate și cele destinate arestului preventiv, respectiv 6 mp în centrele de educare. Totuși, în comunicările ANP din ultimele două luni - atât declarații de presă, cât și cifrele invocate în diferite proiecte guvernamentale de lege - se vorbește de circa 18.900 locuri de cazare și un grad de ocupare de 145%. Cum se explică diferența de mai bine de 8.000 de locuri?”, a fost solicitarea adresată ANP.

În răspunsul transmis vineri, 17 martie, semnat de directorul general al ANP, Marius Vulpe, instituția admite, în primul rând, că ea este cea care a raportat datele cuprinse în raport (vezi, poziția inițială, cea din 14 martie, aparținând purtătorului de cuvânt al ANP, Elena Cristina Cîrlan). Apoi, instituția condusă de Marius Vulpe recunoaște că s-ar fi strecurat o greșeală, drept pentru care cercetătorii Universității Lausanne din Elveția, care prelucrează și validează datele pentru Consiliul Europei, au fost solicitați să emită o erată.

Interesant este însă că ANP admite că s-a strecurat o greșeală doar în ceea ce privește nota explicativă (care spunea cum se calculează numărul de locuri de detenție - 4 mp / deținut în regim închis, maximă siguranță și arest prevetiv, respectiv 6 metri cubi / deținut în regim semi-deschis și deschis). Nu și în ceea ce privește cifrele referitoare la numărul de locuri: 28.285 în total, din care 27.115 ar fi în penitenciare.

În final, șeful ANP subliniază, din nou, faptul că „România înregistrează un deficit de 8.108 locuri de deținere, aspect de natură a genera condamnări ale statului român la CEDO și implicit despăgubiri acordate persoanelor vizate”.

Totuși, întrebarea de fond rămâne valabilă: are România 18.900 locuri de detenție, așa cum s-a transmis de către ANP în spațiul public românesc? Sau 27.115 locuri de detenție, așa cum a transmis aceeași ANP Consiliului Europei? Diferența de peste 8.000 de locuri este cu atât mai importantă cu cât este exact cea invocată ca justificare pentru necesitatea adoptării unei legi a grațierii.

Fragment din răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor (click pentru răspunsul integral Raspuns_Digi_24-_raport_SPACE):

„La data de 30 august 2016, Administrația Națională a Penitenciarelor a transmis răspunsurile la chestionarul SPACE I către cercetătorii Universității Lausanne din Elveția, care solicită, prelucrează și validează aceste date pentru Consiliul Europei.

În cadrul acestui răspuns, la itemul 2, sistemul penitenciar a transmis cercetătorilor următoarele informații:

2.1.a = 4 m2/deținut în regim închis, maximă siguranță și arestați preventiv; 6 m3 / deținut în regim semi-deschis și deschis.

Urmare sesizării inadvertenței semnalate de dumneavoastră, Administrația Națională a Penitenciarelor a informat cercetătorii Universității Lausanne cu privire la apariția acestei erori, cu rugămintea de a corecta informațiile apărute în raportul final postat pe site-ul Consiliului Europei, prin emiterea unei erate, în cel mai scurt timp posibil.

De asemenea, vă precizăm că, în contextul în care, cerințele și standardele CEDO prevăd un spațiu minim de 4 mp pentru fiecare persoană privată de libertate, standard la care sistemul penitenciar din România înregistrează un deficit de 8.108 locuri de deținere, aspect de natură a genera condamnări ale statului român la CEDO și implicit despăgubiri acordate persoanelor vizate, Administrația Națională a Penitenciarelor nu a mai invocat prevederile actului normativ menționat mai sus în ultima perioadă.”