„Eu eram foarte supravegheat. De când am fost eliberat de la Consiliul Apelor. Nici nu se mai jenau. Erau 3 echipaje de securitate. Două Dacii mă urmăreau. Aveam gardă personală, când îmi parcau maşina, parcau şi ei. Aşa a fost până pe 22 decembrie dimineaţă”, a povestit Ion Iliescu.
Fostul preşedinte a vorbit despre relaţia cu Virgil Măgureanu cu care avusese „contacte de la Iaşi” şi cu care schimbase „păreri vizavi de degraderea situaţiei din ţară”.
„în Bucureşti am stabilit o relaţie şi cu Militaru, apoi cu Ioniţă. Atunci am încercat să închegăm o analiză, dar nu avem ce să fac. Eram supravegheaţi”.
Ion Iliescu a făcut referire şi la simpatia pe care o dobândise şi la discuţiile care erau la România Liberă legate de o eventuală preluare a puterii în cazul unei răsturnări de partid.
„Era o simpatie, cum am fost înlăturat, apoi această supraveghere permanentă. (...) Mă ştiau oamenii din mişcarea studenţească, atunci când am lucrat la tineret am avut relaţii active cu diverse categorii, erau nu numai intelectuali, erau şi oameni din mediul de afaceri, industrial, muncitoresc, universitar. Eram perceput ca un om deschis”, a spus Ion Iliescu.