Emil Hurezeanu: „E o probă de tembelism și diletantism ce s-a întâmplat azi în Parlament”
„Ce s-a întâmplat astăzi în Parlament, în hemiciclu, este în primul rând o probă de tembelism, în cel mai bun caz de tembelism, și de diletantism, asta vreau să spun. Deci oameni care, în primul rând prin modul cum operează, prin felul în care își programează rapoartele din comisie, le țin ferite de ochii altora, chiar de ochii partenerilor de guvernare, felul în care nu se pregătește proiectul de lege de către oamenii a căror principală menire și obligație este să pregătească un proiect de lege - și ce înseamnă asta? - să țină cont de ce are nevoie societatea pe care o reprezintă. Astea sunt proiectele de legi, înainte de a deveni legi – lăsând la o parte că au o vocație inconfundabilă, aceea de a fi dezbătute în interiorul forumului democratic care este Parlamentul și care este un rezumat, o epură a dezbaterilor care nu se pot face întotdeauna în societate. Societatea te-a delegat acolo, pe tine de la dreapta, de la centru, de la stânga, tu nu poți să eviți dezbaterea. Asta se întâmplă des în acest Parlament”, a comentat Emil Hurezeanu.
„De ce atât arbitrar și pompierism? Nu e cazul”, a spus Emil Hurezeanu, care consideră modul de operare drept necalificat și subcalificat, în contextul în care mulți aleși sunt de zeci de ani acolo, de la început parlamentari, Parlamentul are un corp tehnic de consilieri, au o majoritate calificată și oameni care ar trebui să îi pregătească.
„E scandalos cum funcționează acest Parlament”, a apreciat jurnalistul.
„Cred că tembelismul și neprofesionalismul alcătuiesc o foarte bună conjunctură pentru coincidențe, pentru fatalitate. Adică ce s-a întâmplat astăzi arată ca un fel de tratat de sinucidere a unui Parlament, de bună voie și nesilit de nimeni”, este de părere Emil Hurezeanu.
„Legi atât de ciudate, prost discutate, prost asimilate de către toți membrii coaliției, nearătate opoziției, fără justificare socială, transparentă, de care societatea să ia cunoștință prin reprezentanții ei, dar, totuși, trebuie dezbatere, nu?”, a comentat jurnalistul.
În ceea ce privește Legea amnistiei, Emil Hurezeanu consideră că ar putea fi interpretată drept o lege cu dedicație.
„Iresponsabilitatea politică a celui mai înalt corp de politicieni, corp constituant al puterii democrate care este Parlamentul, e uimitoare”, a spus jurnalistul. „Dincolo de neprofesionalism, de diletantism, tembelism, a permite coincidențe, a nu avea grijă, a nu respecta reguli, proceduri, e o formă de tembelism”, a subliniat Emil Hurezeanu.
El a făcut referire la ocazia pe care parlamentarii i-au pus-o astfel la dispoziție președintelui Traian Băsescu de a-l critica pe premier, creându-i o problemă suplimentară.
„Iresponsabilitatea politică constă în faptul că aduni pe aceeași platformă, într-o zi când îți dispare prim ministrul, plecat cu treabă de fapt acolo creându-i o problemă suplimentară și lui și coaliției, în raporturile cu președintele, în raporturile cu opinia publică. I-ai dat președintelui prilejul să vorbească încă o dată despre continuarea loviturii de stat cu alte mijloacem, ceea ce este absolut neadevărat. Precis tembelismul nu e capabil de lovituri de stat și nu se dau lovituri de stat din interiorul propriei guvernări, decât foarte rar”, a spus Emil Hurezeanu.
„La noi democrația este centrifugală și nu adună, nu coagulează, ci împrăștie substanța, nu se încheagă niciun mesaj, niciun efort, niciun”, crede Emil Hurezeanu, cu referire la lipsa dezbaterii dintre părțile implicate în procesul politic.
Efecte asupra rapoertului MCV
Mai mult, jurnalistul a subliniat importanța existenței unei responsabilități a clasei politice, în contextul apropieri lansării raportului MCV, în luna ianuarie a anului viitor, un raport care are un „caracterul silit, silnic, dar real politic, real existent”.
Emil Hurezeanu a trecut în revistă faptul că europenii „ne cunosc ca pe niște cai breji sau ca pe hoții de cai”, că statul a funcționat pe baza corupției și chiar și în momentele bune și de supraviețuire a statulului, s-a bazat pe șpagă la porțile străine.
„S-a schimbat: România se îndreaptă și s-a îndreptat de câțiva ani spre o lume unde nu îți mai plătești interesele, adică nu-ți mai plătești interesele, adică nu dai și nu primești ca să funcționeze treaba. Trebuie să fie totul transparent, să se fure mai puțin, să se dea șpăguiască mai puțin – bașchișuri, peșcheșuri, tot ce am moștenit noi în istoria noastră multiseculară de combinatorică, cu poarta și cu alte sisteme, trebuie să dispară”, a spus Emil Hurezeanu, adăugând: „Nu ne convine, în maidan”.
„Dacă tot suntem aici și vrem să rămânem, trebuia să știm, aleșii știu: Parlamentul este oaia neagră a tuturor raportul MCV din ultimul timp, din tot felul de motive. (...) Când tu știi că urmează raportul MCV, când știi că se îngustează mult orizontul intrării în spașiul Schengen, când știi că europenii abia așteaptă ca să te scarpine iar și să îți spună că nu ești bun de nimic, că ai ajuns prea târziu, dar s-ar putea să pleci cel mai devreme, că tu și cu bulgarul sunteți oițele negre (...) sunt lucruri care se spun”, a comentat Emil Hurezeanu.
„Oamenii ăștia știu de exemplu că una dintre cerințele recente ale Comisiei Europene în legătură cu viitorul raport MCV este evoluția crimei organizate. Păi atunci pui tu în aceeași zi pe agendă și o lege care în mod nediscriminatoriu și fără o fundamentare sociologice vrea să-i scape de închisoare pe tot felul de infractori (...). În aceeași zi pui apoi în discuție, aproape că nici nu pui în discuție, vrei să impui în lege, scoaterea din corpul funcționarilor de stat – care s-ar putea să fie adevărată – dar „who cares?” (cui îi pasă – en.), între altele noi știm că una dintre marile probleme este că membrii Parlamentului român au imaginea, unt purtătorii imaginii corupției”, apreciază jurnalistul.
„E un act consumat de tembelism. Cât mai suportăm? Cât ne mai permitem? Până unde ne mai ține povestea asta cu tembelismul? Suntem asta de a face o figurație suprarealistă în Europa?”, s-a întrebat Emil Hurezeanu.
Întrebat de soluția pe care o vede în acestă situație, jurnalistul a răspuns: „Soluția trebuie să vină dinăuntru: apariția unor noi elite, câțiva pumni în cap din partea Uniunii Europene”.
„Sunt atâtea șanse pe care le avem și pe care le ratăm, ni le compromitem. Problema lipsei de profesionalism e foarte gravă, pentru că din lipsă de profesionalism vin gafe, acte inconștiente”, a spus Emil Hurezeanu, care apreciază că există persoane care nu cred în coincidențe și în lipsa de profesionalism a aleșilor românilor, reprezentanți ai unui popor vechi, un stat cu o densitate mare de inteligență, cultură, reprezentativitate creativă.
„Nimeni nu te crede că ești tembel, că ai 400 – 600 de aleși tembeli sau că folosesc, intră și oameni deștepți dintre ăștia 600 în mecanisme tembele, nimeni nu te crede, și atunci își închipuie că sunt provocări. Mă gâmdesc că cineva s-ar putea gândi: în timp ce ăia luptă pentru libertate în maidanul independenței lor loa Kiev, ăștia, obișnuiți cu prea multă liberatate, poate vor altceva, ăștia luptă pentru non – libertate, probabil au o tentație nouă”, a spus Emil Hurezeanu.
„Bănuiesc că există și niște forme de delir colectiv, care vine din închipuirea lor că își pot rezolva repede probeleme, că îi pot face afronturi lui Băsescu, că își arată mușchii, și că uite că Parlamentul conduce și uite cum o face, sunt tot felul de motive extraprofesionale, atunci când țin de subprofesionalizare, sunt tot felul de imagini pe pereți, vedenii pe care acești oameni le au, cu care se joacă, ei uitând că nu joacă în filmul lor, că ei sunt distribuiți, e adevărat, prin votul uninominal”, a spus Emil Hurezeanu.
Soluția, în actualul context geopolitic și economic mondial, explică Emil Hurezeanu, citând studii de specialitate, este „un val de mutanți”, apăruți între două lumi, „un fel de batalion, de legiune străină, de mutanți, care au exigențele etice, care sunt indignații – care sunt ăștia cu Roșia Montană, sunt tot felul de tipi care nu mai vor să aibă de-a face, nu mai vorbesc, nu mai vor democrație, nu mai vor jandarmi, nu mai vor ordine, au exigențele etice fundamentale – adevăr, morală, cer lucruri pe care nu mai suntem obișnuiți să le auzim cerute ca atare și e o speranță că nimic nu e pierdut, dar s-ar putea ca primul șoc al întâlnirii cu acești mutanți să fie foarte dur”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
