Video Deputații AUR au boicotat ședința de plen și s-au înfășurat în tricolor. Simion: Domnu’ Roman, nu stați prea bine pe scaun
Scandal cu amenințări în plenul parlamentului. Deputații AUR au protestat înfășurați în tricolor față de tergiversarea votului moțiunii de cenzură împotriva guvernului Cîțu. Liderul AUR, George Simion, a avut un schimb de replici dur cu vicepreședintele Camerei, Florin Roman, pe care l-a amenințat din nou cu scoaterea din sală cu chestorii. Asta la nici o săptămână după ce Florin Roman a fost scos cu forța din sală.
Florin Roman, vicepreședinte al Camerei Deputaților: „Îl invit la cuvânt, din partea grupului AUR, pe domnul Simion George Nicolae, liderul USR...AUR, îmi cer scuze”.
George Simion, liderul deputaților AUR: „Domnu’ Roman, aveți grijă că nu stați prea bine pe scaun acolo”.
Florin Roman, vicepreședinte al Camerei Deputaților: „Stau foarte bine domnul Simion”.
George Simion, liderul deputaților AUR: „Asta până chem chestorii”.
Florin Roman, vicepreședinte al Camerei Deputaților: „Aveți grijă dumneavoastră cu regulamentul”.
George Simion, liderul deputaților AUR: „În semn de protest față de tergiversarea introducerii la vot a moțiunii de cenzură, grupul AUR nu va vota legile de astăzi și vom permanentiza acțiunea noastră de protest, dacă continuă încălcarea Constituției și a termenelor prevăzute de Constituție. Vom fi prezenți în afara sălii de plen, dar nu votăm”.
Moțiunea de cenzură a fost citită pe 9 septembrie în plenul reunit al Parlamentului, ședință care a fost marcată de un scandal fără precedent. Constituția prevede că dezbaterea și votul asupra moțiunii trebuie să aibă loc după 3 zile de la citire, însă nu precizează un termen limită. Aceasta a dus la tensiuni între partidele care au inițiat moțiunea și o parte din PNL, precum și PSD, care nu a dorit să susțină în ședințele conducerilor parlamentare cererile USR PLUS și AUR pentru stabilirea unui calendar de dezbatere și vot.
CCR analizează punctele de vedere transmise de Camera Deputaților și Senat și de președinții acestora, care au formulat opinii diferite față de instituțiile pe care le conduc, în presupusul conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, sesizat de premierul Florin Cîțu, privind depunerea moțiunii de cenzură înaintată de USR PLUS și AUR.
Parlamentul și Guvernul au avut până astăzi termen să trimită la CCR punctele de vedere. Judecătorii constituționali vor stabili când va avea loc ședința de judecată.
Orban a trimis la CCR o opinie separată de cea a Camerei Deputaților, în conflictul cu Guvernul
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a transmis, miercuri, în punctul său de vedere separat de cel al Biroului permanent, că nu consideră că există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament.
"În sesizare se observă că doar sunt prezumate, ipotetic, "abuzuri din partea Parlamentului" şi consideraţii asociate de natură teoretică, argumentaţii care în opinia noastră nu pot demonstra în mod neunivoc existenţa unui conflict instituţional. În acest context, apreciem că nu poate fi reţinută în sarcina preşedintelui Camerei Deputaţilor nicio poziţionare expresă sau implicită care să determine tergiversarea ori blocarea dezbaterii moţiunii de cenzură, împrejurare care ar fi reprezentat cu adevărat o încălcare evidentă a relaţiilor instituţionale de rang constituţional. Dimpotrivă, considerăm că tocmai deciziile sale au contribuit în mare măsură la evitarea unor situaţii care ar fi putut antama un conflict juridic constituţional", se arată în punctul de vedere al preşedintelui Camerei.
În document, preşedintele Camerei Deputaţilor precizează că a comunicat către Guvern moţiunea de cenzură din data de 3 septembrie 2021 "în acord cu prevederile regulamentare incidente, din perspectiva colaborării loiale între Parlament şi Guvern", conform Agerpres.
"Considerăm că nu poate fi reţinut ca fiind neconstituţional şi neloial comportamentul Parlamentului, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, din perspectiva modalităţii de comunicare către Guvern a moţiunii de cenzură. Având în vedere considerentele de mai sus, constatăm că situaţia prezentată în sesizare nu presupune şi nici nu conduce la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţi ale statului, în sensul Constituţiei şi al legislaţiei subsecvente, şi, ca urmare, propunem respingerea sesizării", se mai menţionează în punctul de vedere transmis de Orban Curţii Constituţionale.
Potrivit acestuia, cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională este inadmisibilă.
"Apreciem că cererea de soluţionare a pretinsului conflict juridic de natură constituţională este inadmisibilă, deoarece aceasta nu prezintă instanţei de contencios constituţional un fapt circumscris acestei căi de control al constituţionalităţii, întrucât Parlamentul României şi Guvernul României nu se află într-o stare de conflict instituţional în care una dintre părţi "să îşi aroge puteri, atribuţii sau competenţe delegate altor autorităţi publice prin actul fundamental, fie să îşi decline competenţe prin omisiune, fie să refuze îndeplinirea anumitor acte obligatorii pentru aceasta", ci din contră, Parlamentul, criticat în prezenta speţă, a acţionat cu bună-credinţă şi în spiritul principiului loialităţii constituţionale, acţionând activ să dea eficienţă prevederilor constituţionale şi regulamentare, în ciuda impedimentelor obiective intervenite, după cum vom reliefa în cadrul analizei detaliate a argumentelor autorilor cererii de soluţionare a pretinsului conflict de natură constituţională", se menţionează în punctul de vedere al lui Orban.
Biroul Permanent al Camerei Deputaților a votat, marți, același punct de vedere adoptat de BP al Senatului în privința conflictului juridic între Parlament și Guvern în care CCR trebuie să se pronunțe dacă moțiunea de cenzură față de Cabinetul Cîțu a fost depusă în mod constituțional.
Anca Dragu a precizat că a transmis la CCR propriul punct de vedere.
Președintele Senatului a arătat că „nu se constituie motive pentru a considera existența unui conflict juridic de natură constituțională”, ci este vorba de „un conflict de natură politică pe care Guvernul îl dorește transformat într-un conflict de natură constituțională”.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
