De ce a cerut Mihai Tudose alt studiu la Autostrada Ploiești-Brașov: Era mai de bun simț să nu treacă prin mijlocul stațiunilor

Adriana Duțulescu Data actualizării: 08.07.2019 14:49 Data publicării: 08.07.2019 14:44

dn1 aglomeratie — În weekend, pe DN1 s-a circulat bară la bară, ca în vremurile de dinaintea pandemiei

Fostul premier, Mihai Tudose, susține că România are din 2015 ”puse deoparte la Bruxelles peste 50 de miliarde de euro pe exercițiul financiar, adică pe cinci ani, pentru masterplanul de transport”, dar că oficialii europeni ”au început să fie reticenți” în acordarea fondurilor către România, din cauză că ”am fost campioni la fraude cu bani europeni”, iar guvernanții români preferă să lucreze cu bani de la bugetul național pentru a evita controalele.

Tudose a declarat pentru Digi24.ro, că a cerut refacerea studiului de fezabilitate pentru autostrada Ploiești Brașov ”pentru că este mai de bun simț ca autostrada să treacă prin munte, pe lângă stațiuni, decât să treacă prin mijlocul stațiunilor”. Fostul prim-ministru a fost acuzat de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, duminică seara, la un post de televiziune, că ”dânsul avea o agendă a lui, în sensul în care eu am vrut să dau pe buget de stat să facem construcția autostrăzii Ploiești-Brașov, iar dânsul voia să luăm un împrumut de la Banca Mondială de vreo 30 de mil de euro să revizuim studiul de fezabilitate”.

”Ce spune Cuc este despre un împrumut care se recupera prin actulizarea studiului de fezabilitate, ca să nu mai despăgubim proprietarii de imobile din Sinaia sau Predeal”, a explicat Mihai Tudose.

Acesta susține că el, ca premier, a imaginat un acord cu Banca Mondială, care să finanțeze proiecte dar să aibă și unitate de implementare, adică să existe un control extern pe execuție, astfel încât să nu mai existe suspiciuni de fraude. ”Au fost runde lungi de discuții ca să îi convingem să facem asta”, a spus Tudose, explicând că el a fost în funcția de premier doar șase luni, motiv pentru care nu a putut concretiza acordul cu BM.

”După primele trei luni l-am dat afară pe Cuc, pentru incompetență, iar apoi cu noul ministru Stroe am început să lucrez la acest proiect. În decembrie s-a concretizat primul pas având o agendă cu un plan comun cu Banca Mondială, iar tot in decembrie a fost memorandumul trecut prin Guvern. Din decembrie începuse primul pas al proiectului cu sprijinul Comisiei Europene si al comisarului Corina Crețu. Din ianuarie după ce Guvernul Tudose a fost trimis acasă de dl. Dragnea și revenind Dragnea la Guvern, unul dintre primele lucruri făcute a fost anularea acestui demers pentru a se reveni la cheltuirea cu nonșalanță și fără griji a banului din bugetul public”, a spus actualul europarlamentar.

Fostul șef al Guvernului PSD a explicat că cele 50 de miliarde de euro sunt alocate României pentru Masterplanul de Transport elaborat de Victor Ponta, dar pentru că banii nu sunt folosiți de România, se reportează pentru exercițiul financiar următor al UE, în loc să fie suplimentați, pentru mai multe proiecte.

Guvernul României a aprobat în 25 februarie 2015, Master Planul General de Transport al României, pentru a fi trimis la Comisia Europeană. Principalii indicatori ai Master Planului General de Transport al României erau:

Pentru sectorul de transport rutier:

Autostrăzi: 1300 km, valoare 13,739.17 mld euro;

Drumuri expres: 1825,9 km, valoare 9,978 mld euro;

Drumuri Transregio: 2874 km, valoare 1,691 mld euro;

Drumuri TransEuro: 343 km, valoare 190,05 mil euro;

Pentru sectorul feroviar: Reabilitare linie de cale ferată: 2883 km, valoare 10,740 mld euro;

Electrificare: 489 km, valoare 1,122 mld euro;

Linii de cale ferată pentru marfă: 439 km, valoare 1,436 mld euro;

Linii de cale ferată PPP: 421 km, valoare 810,40 mil euro;

Linii de cale ferată cu viteze sporite: 1001 km, valoare 274,15 mil euro;

Pentru sectorul naval: total investiții: 3,395 mld euro din care:

Portul Constanța: valoare investiții 865,363 mil euro;