Curtea de Conturi: Primarul Sorin Oprescu a plătit 51,4 milioane lei pe avocați

În ultimii patru ani de mandat ai ex-primarului general Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a plătit echivalentul a peste 11 milioane de euro pentru servicii juridice externe, deși exista în instituție o structură de specialitate cu 85 de angajați.

Inspectorii Curții de Conturi au constatat că 36% din cheltuielile tuturor municipiilor cu serviciile juridice aparțin, de fapt, Municipiului București.

Concret, în perioada 2011-2015, Primăria Capitalei, condusă de Sorin Oprescu, a achiziționat servicii de asistență juridică și reprezentare în valoare totală de 51,4 milioane lei. Aceasta deși Primăria dispunea de o structură de specialitate juridică cu 85 de angajați. Interesant este și faptul că toate aceste cheltuieli au crescut începând cu anul 2013, adică după intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență (nr. 26/2012) privind reducerea cheltuielilor publice.

Și municiipile din țară au plătit milioane de lei unor firme specializate, deși aveau structuri proprii de specialitate. În Constanța, de pildă, s-au cumpărat servicii juridice externe de 10,3 milioane lei, iar pentru aparatul propriu s-au cheltuit 4,8 milioane lei.

„Un exemplu edificator în ceea ce privește tendința accentuată în contractarea serviciilor juridice externe de către autoritățile administrației publice locale, cu toate că au în structurile lor compartimente de specialitate juridică, sunt cele din județul Ilfov”, se mai arată în raportul Curții de Conturi. Exemple în acest sens, orașele Popești-Leordeni - 813.000 lei, Pantelimon – 567.600 lei, Buftea – 418.900 lei, Voluntari – 409.400 lei.

Moda dublării structurilor proprii cu societăți de avocatură a fost adoptată și de comune. La nivelul întregii țări, primăriile de comună au cheltuit pe servicii externalizate 11,2 milioane lei, în timp ce cheltuielile cu personalul propriu s-au cifrat la 16,6 milioane lei.

„Aceste cheltuieli s-au efectuat în condițiile în care, la nivelul comunelor, activitatea juridică este realizată în cea mai mare parte prin intermediul funcției de secretar de comună”, arată inspectorii Curții de Conturi.

Cât despre consiliile județene, într-un top întocmit după sumele plătite figurează: CJ Constanța - 6,5 milioane lei, CJ Vâlcea - 6,2 milioane lei, CJ Cluj - 5 milioane lei, CJ Arad - 3,8 milioane lei și CJ Satu Mare - 3,7 milioane lei.

Nereguli au fost depistate și în ceea ce privește decontarea unor cheltuieli. „În numeroase situații, au fost decontate cheltuieli adiacente onorariilor stabilite în contractele de asistență juridică și reprezentare numai pe baza unor referate sau adrese de înștiințare întocmite de cabinetul de avocatură în care erau înscrise cheltuieli de transport, cazare, parcare, combustibil, în puține cazuri fiind atașate și documente, pe numele cabinetului de avocatură, fără a se putea stabili în ce scop au fost efectuate respectivele cheltuieli, care să fie strict legate de activitatea instituției căreia i-a acordat asistență, consultanță sau reprezentare în instanță”, scrie în raport.

Mai departe, autoritățile locale nu au urmărit cum s-au concretizat serviciile de asistență juridică și reprezentare (de pildă, hotărâri pronunțate de instanțele de judecată și, după caz, sumele ce ar fi trebuit recuperate ca urmare a câștigării proceselor).

„Cu alte cuvinte, entitățile publice au respectat drepturile societăților/cabinetelor de avocatură, dar nu s-au preocupat și de propriile drepturi, asumându-și numai obligația de a plăti necondiționat serviciile contractate, fără a verifica modul de ducere la îndeplinire a obligațiilor societăților/cabinetelor de avocatură”, este concluzia inspectorilor Curții de Conturi.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 26/2012 preciza, la art. I alin 1: „Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”.

Contractarea de servicii juridice externe era permisă doar „în situații temeinic justificate” și cu aprobarea ordonatorilor principali de credite sau, după caz, a consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului București.

În ciuda interdicției de mai sus, în perioada 2013-2015, administrațiile locale au cheltuit 304,8 milioane lei pe servicii de asistență, consultanță și reprezentare, în timp ce administrația publică centrală a plătit, pentru aceleași servicii, 414,5 milioane lei.