Evaluarea bunei reputaţii morale şi profesionale privind numirea fostului deputat PSD Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ este prerogativa exclusivă a Parlamentului, se arată în motivarea deciziei Curții Constituţionale din 18 noiembrie, prin care a respins sesizările PNL şi USR în acest caz. CCR nu se poate erija în controlorul deciziei Parlamentului.
Numirea unei persoane la şefia Consiliului Legislativ se face și în baza unor condiţii subiective, printre care buna reputaţie, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, potrivit judecătorilor constituţionali.
„Curtea constată că Legea nr. 73/1993 reglementează atât condiţii obiective, cât şi subiective pentru numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ. Condiţia bunei reputaţii profesionale face parte dintre cele subiective, a cărei evaluare şi apreciere revine în mod exclusiv Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale. În acest caz, Curtea nu se poate erija în controlorul deciziei Parlamentului, care, în situaţia dată, a considerat că această condiţie este îndeplinită. Consacrarea caracterului dihotomic al condiţiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, şi anume condiţii obiective şi condiţii subiective, are drept consecinţă doar admisibilitatea unui control efectuat de instanţa constituţională exclusiv în ceea ce priveşte condiţiile obiective. Curtea Constituţională nu poate analiza şi cenzura opţiunea Camerei Deputaţilor prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi o persoană într-o funcţie publică”, precizează CCR în motivare, potrivit Agerpres.
Numirea lui Florin Iordache la şefia Consiliului Legislativ s-a făcut în urma unui vot în Parlament şi a implicat o apreciere subiectivă din partea fiecărui senator şi deputat, întemeiată pe informaţiile care au fost evaluate în mod personal de către aceştia, a completat CCR.
„Decizia de numire în funcţia de demnitate publică aparţine în exclusivitate titularilor prevăzuţi de Constituţie şi implică o apreciere subiectivă, întemeiată pe informaţiile care sunt evaluate în mod personal, de către fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului în cadrul deciziei colective a fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv de către preşedintele României, care manifestă o opţiune personală, în cadrul unei decizii individuale. Odată adoptate aceste decizii, opţiunea fiecărui for decident este asumată în plan instituţional şi politic, răspunderea pentru alegerea realizată fiind circumscrisă acestui cadru. (...) Prin urmare, Curtea nu are competenţa să verifice îndeplinirea condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie profesională, această competenţă exclusivă şi discreţionară revenind Parlamentului. Aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în privinţa condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie morală”, a motivat CCR.
Sesizarea a fost respinsă
În sesizarea trimisă la CCR de PNL se arăta că hotărârea Parlamentului încalcă principiul legalităţii, prevăzut de Constituţie.
Liberalii explicau că, potrivit Legii 73/1993, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Ei menţionau că pentru numirea lui Florin Iordache s-au înregistrat 185 de voturi, în timp ce legea prevede 234.
Totodată, potrivit PNL, hotărârea Parlamentului este neconstituţională deoarece Florin Iordache nu îndeplineşte condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993, în condiţiile în care a promovat, în calitate de ministru al Justiţiei în Guvernul Grindeanu, OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea.
„Conduita publică, din anul 2017, a domnului Florin Iordache a generat revoltă publică incompatibilă cu dispoziţia legală care solicită candidatului la funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ o bună reputaţie morală”, se preciza în sesizarea de neconstituţionalitate.
Liberalii au invocat în sesizare şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie în raport cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea 73/1993, deoarece la dosarul de candidatură nu a fost depus un document care să ateste că Florin Iordache a renunţat la calitatea de membru al PSD.
Motivarea CCR poate fi citită integral aici:
Decizie_847_2020_CCR_numire_Florin_Iordache
Editor : Bogdan Păcurar
