Curtea Constituțională a admis în unanimitate sesizarea guvernului și a constatat că există un conflict juridic între Parlament şi Guvern, potrivit unui comunicat de presă. Pe de altă parte, însă, pentru că Parlamentul nu a dezbatătut moțiunea de cenzură, CCR cere Parlamentului să dezbată și să voteze moțiunea depusă. Parlamentul trebuia să își îndeplinească obligația constituțională de a dezbate moțiunea de cenzură, mai precizează CCR.
ACTUALIZARE Curtea Constituțională a admis cu unanimitate de voturi cererea formulată de premierul Florin Cîțu și a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.
Conflictul a fost generat de conduita Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2 MC/3 septembrie 2021 – „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”, potrivit comunicatului.
„Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale”, se mai arată în comunicatul CCR.
„Curtea a constatat că moțiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare. Însă, Parlamentul, în ansamblul său, a încălcat art.1 alin.(5) din Constituție coroborat cu art.94 alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum și art.113 alin.(2) din Constituție. Parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura inițiată și continuă să încalce art.113 din Constituție. În consecință, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept și alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat”, menționează Curtea Constituțională.
Știrea inițială
Curtea Constituţională a discutat marţi sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR.
Premierul Florin Cîţu a depus pe 8 septembrie, la Curtea Constituţională, o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită "neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă", întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu "încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie".
Judecătorii constituţionali au decis însă să dezbată această sesizare după congresul PNL, care a avut loc sâmbătă şi unde Florin Cîţu a fost ales noul preşedinte al partidului.
"În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului", se explică în sesizarea premierului depusă la CCR, scrie Agerpres.
Potrivit documentului, "Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură".
Argumentare: procedurile parlamentare trebuie respectate
Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situaţie juridică conflictuală generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură, cu consecinţe "grave" asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice, susţine Executivul.
"Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură", se mai explică în sesizarea către CCR.
De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează "interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului".
"Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri", a transmis Guvernul.
Editor : B.P.
