Parlamentul European a lansat astăzi primele estimări ale viitoarei sale componenţe (cea de-a noua legislatură), în baza unei selecţii de sondaje naţionale reprezentative. Potrivit acestei estimări, pierd din mandate atât social-democraţii, cât şi popularii europeni, dar şi verzii. În schimb, câştigă locuri populiştii şi extremiştii, dar şi liberalii europeni. În ceea ce privește mandatele care ar reveni României, ele s-ar distribui astfel: 10 la PSD, opt la PNL, câte trei la Pro România, USR, ALDE şi câte două la PLUS, PMP şi UDMR.

Parlamentul European a publicat un prim set de estimări despre cum ar putea arăta componenţa sa după alegeri, în baza sondajelor realizate la începutul lunii februarie. Cifrele provin dintr-o selecţie de sondaje reprezentative efectuate de institute naţionale de sondare a opiniei publice din statele membre şi agregate de Kantar public în numele Parlamentului European, se arată într-un comunicat al PE.

Partidele sunt atribuite numai grupurilor politice existente sau acolo unde sunt deja afiliate unui partid politic european asociat. Toate noile partide şi mişcări, care nu şi-au declarat încă intenţiile, intră în categoria „altele”.

Peisaj politic fragmentat

În urma estimării preferinţelor electorale actuale din UE 27 asupra componenţei Parlamentului după Brexit, viitorul legislativ reflectă un peisaj politic mai fragmentat ca niciodată. Următorul parlament va avea mai puţini deputaţi (705) faţă de actualul format (751), precizează sursa citată.

Partidul Popular European urmează să dispună, potrivit estimărilor, de 183 de locuri din cele 705 în noul Parlament European; procentul corespunzător este de 26%, în scădere de la 29% în mandatul actual.

Socialiştii şi democraţii vor avea 135 de deputaţi, iar procentajul lor este şi el în scădere, de la 25% la 19%, în parte din cauza pierderii după Brexit a locurilor care reveneau Regatului Unit.

Şi conservatorii europeni vor fi afectaţi de retragerea colegilor din Partidul Conservator, de guvernământ, din Regatul Unit; grupul lor în PE va coborî de pe locul trei pe locul cinci.

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE) contează pe 93 de locuri şi implicit pe locul al treilea în ordinea mărimii grupurilor europarlamentare.

Euroscepticii de dreapta din PE vor fi mai mulţi, cu toate că printre ei nu vor mai fi prezenţi susţinătorii britanici ai Brexit-ului. Liga italiană va avea cu 21 de locuri în plus, Alternativa pentru Germania - cu 11, iar Adunarea Naţională din Franţa, condusă de Marine Le Pen, cu 6, conform sondajului.

Pro România pe locul 3?

În privinţa României, potrivit estimării publicate de Parlamentul European, mandatele vor fi distribuite astfel: 10 la PSD (cotat cu 26,5%), 8 la PNL (23%), câte 3 la Pro România (9,6%), USR (9,2%), ALDE (9%)şi câte 2 la PLUS (6,8%), PMP (5,6%) şi UDMR (5,2%).

În această estimare, USR şi PLUS apar separat, însă cele două partide au anunţat recent că vor merge în alianţă la alegerile europarlamentare.

În realizarea estimării, PE precizează că a luat în considerare trei sondaje: CURS din 10 februarie 2019, IMAS din 31 ianuarie 2019 și BCS din 21 ianuarie 2019.

Sondajul CURS invocat (realizat în perioada 21 ianuarie - 6 februarie, pe un eșantion de 1.067 persoane și cu o marjă de eroare de 3%), a indicat următoarele preferințe electorale: PSD - 32%, PNL - 22%, ALDE - 9%, Pro România - 9%, USR - 8%, UDMR - 5%, PMP - 5% și PLUS - 5%.

Rezultatele sondajului IMAS (realizat în perioada 11-30 ianuarie, pe un eșantion de 1.011 persoane, cu o marjă de eroare de 3%) au arătat astfel: PSD - 17,4%, PNL a scăzut - 15,2%, ALDE - 9,2%, USR - 7,6%, PLUS - 6,1% și Pro România - 5,6%. De remarcat că UDMR avea doar 3%.

Sondajul BCS (realizat în perioada 12-20 ianuarie 2019, pe un eșantion de 1.099 persoane), a surprins următoarele preferințe ale alegătorilor: PSD - 25,1%, PNL - 22,9%, Pro România - 10,3%, ALDE - 9,5%, PLUS - 8,9%, PMP - 7,2%, USR - 6,1% și UDMR - 5,2%.

Parlamentul European va publica estimări actualizate la fiecare două săptămâni până la finalul lunii aprilie şi săptămânal în luna mai până în ziua alegerilor. Sondajele iniţiale de la ieşirea de la vot vor fi publicate pe 26 mai, pentru acele ţări unde acestea vor fi realizate şi unde votul se va termina, începând cu orele 18.00 şi apoi la fiecare oră până la finalizarea rezultatelor parţiale din toate statele membre.

Cetăţenii europeni se vor prezenta la vot între 23-26 mai pentru a decide viitorul Europei.

În România, alegerile europene vor fi organizate în 26 mai.