CULTURA POLITICĂ. Oamenii politici scriu greșit și vorbesc agramat

Carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie. Cât va costa litrul de benzină și de motorină

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Cu atât mai grav este acest lucru, cu cât domnii respectivi sunt toată ziua pe ecranele televizoarelor, iar limba lor stâlcită se propagă în toate colţurile ţării. Mai deunăzi, însuşi ministrul Educaţiei a făcut nişte greşeli impardonabile: „Nu a existat subiecte, a existat decât un mesaj”, spunea acesta despre un episod petrecut în timpul examenului de bacalaureat.

Nu este singurul ministru care a comis adevărate sacrilegii împotriva limbii române. Mircea Duşa, bunăoară, titularul Apărării Naţionale, vorbea zilele trecute despre „trupurile neînsufleţite ale cadavrelor celor decedaţi”.

Preşedintele Traian Băsescu spune mereu „să aibe”, în loc de „să aibă” şi „mi-ar place” în loc de „mi-ar plăcea”.

Din galeria politicienilor pentru care „limba noastră-i o comoară în adâncuri înfundată” nu lipsesc foştii miniştri Liviu Pop sau Traian Igaş, dar nici preşedintele Senatului, Crin Antonescu.

Perlele elevilor de la examenele din acest an au fost deja eclipsate de o intervenţie cel puţin neinspirată a ministrului Educaţiei. Demnitarul a reuşit să încalce într-o singură frază două reguli elementare ale gramaticii. Nu ar fi primul ministru al Educaţiei, pentru care limba română se dovedeşte, ocazional, o povară. Campion detaşat pare, deocamdată, fostul ministru, Liviu Pop.

Nu doar la vorbire întâmpină politicienii probleme, ci, mai ales, la scris. Cratimele şi virgulele le dau mari bătăi de cap. Fostul deputat PDL Anca Constantinescu a considerat corect să despartă prin cratimă forma de plural a verbului a petrece.

Greşelile de limba română se regăsesc şi în textul noii Constituţii. Reguli simple şi fundamentale sunt încălcate. Nu se pune niciodată virgulă între subiect şi predicat, şi nici între verb şi complementul direct. Asta am învăţat cu toţii la şcoală, asta spun şi normele oficiale stabilite de Academia Română. Într-un singur articol din forma intermediară a noii Constituţii sunt încălcate însă ambele reguli. O altă greşeală în proiectul de revizuire a legii fundamentale este folosirea adjectivului „maxim”, acolo unde corect ar fi adverbul „maximum”.

Virgula între subiect şi predicat

Greşit: Suspendarea din funcţie, se va decide în şedinţa comună a celor două Camere (art. 109)
Corect: Suspendarea din funcţie se va decide în şedinţa comună a celor două Camere

Virgula între predicat şi complementul direct

Greşit: Primul-ministru va înainta Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, o cerere (art. 109)
Corect: Prim-ministrul va înainta Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o cerere

Forma greşită a adverbului „maximum”

Greşit: Parlamentul se pronunţă în termen de maxim 6 luni de la sesizare (art.75)
Corect: în termen de maximum 6 luni